Bacau Info
Greii PSD, urmăriţi penal pentru retrocedări ilegale de păduri în
judeţele Bacău şi Suceava, cu o pagubă de peste 300 milioane de euro în avuția statului. Ilie Sârbu, socrul primului-ministru, Viorel Hrebenciuc şi deputatul braşovean Ioan Adam sunt anchetați de procurorii DNA pentru constituire sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și trafic de influență, acuzat fiind și directorul general Romsilva. Aceştia, alături de trei magistraţi şi avocaţi din Covasna şi Braşov, sunt vizați de procurorii anticorupţie într-un dosar cu privire la retrocedarea ilegală a 90.000 hectare de pădure şi 100 hectare teren agricol, jumătate fiind pe Valea Muntelui, în Bacău.
„Lucrurile au început să mişte anormal după 2009, când s-a găsit o potecuţă de jos până sus, de unde trebuie şi la cine trebuie. Sunt bani, foarte mulţi bani în joc. Şi interesele sunt la fel de mari, şi interne şi externe,” dezvăluie pentru bacauinfo.ro Gheorghe Savu, fostul director al Direcţiei Silvice Bacău, înlocuit în martie 2009 cu Viorel Ghelasă, omul PSD.
Potecuţa de jos până sus a fost iniţiată, susţinută şi coordonată de greii PSD, în scopul retrocedării ilegale a 90.000 de hectare de teren forestier şi 100 hectare de teren agricol, conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Au fost efectuate 25 de percheziţii în judeţele Braşov, Bacău, Bucureşti şi Covasna. În cazul Bacăului au fost vizate sediile Direcţiei Silvice şi Primăriei comunei Căiuţi.
În judeţul Bacău este vorba de retrocedarea ilegală a 43.000 hectare de pădure către urmaşul lui Ghika Comăneşti, respectiv Paltin Sturdza, în urma deciziei judecătorilor de la Tribunalul Covasna, dată în aprilie 2012. Printre localităţile în care s-ar fi făcut retrocedările ilegale de terenuri se află oraşele Comăneşti şi Dărmăneşti (moşia Brătuleşti), precum şi comunele de pe Valea Muntelui: Palanca, Dofteana etc.
Procurorii anticorupţie îi acuză pe senatorul PSD Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta), pe Viorel Hrebenciuc şi pe Ioan Adam, deputaţi PSD, că ar fi făcut presiuni de sus până jos în vederea încetării acţiunilor în instanță sau a efectuării unei apărări formale. Traficul de influență s-ar fi făcut asupra directorului general Romsilva, Adam Crăciunescu (și el urmărit penal), directorului Direcţiei Silvice Bacău Viorel Ghelasă, precum şi asupra membrilor comisiilor locale de fond funciar. În dosar apar și numele prefectului Dorian Pocovnicu, dar și al primarului din Căiuți, Iulian Durlan.
Au mai fost la audieri soţia deputatului Ioan Adam, judecătoarea Roxana Adam, de la Tribunalul Braşov, dar şi judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă de la Tribunalul Covasna.
Din datele puse la dispoziţie de procurorii DNA rezultă că, în vederea obţinerii în mod ilegal a unei hotărâri judecătoreşti pentru reconstituirea dreptului de proprietate, au colaborat mai multe persoane, respectiv avocatul Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza, Ordog Lorand Andras, Uţă Gabriel şi Velican Maria Daniela.
În documentele DNA, citate de cotidianul.ro, se menționează că în 2009 Ioan Adam s-a căsătorit cu judecătoarea Bularca Anca Roxana, iar nașii acestora de cununie au fost Paltin Gheorghe Sturdza și concubina acestuia, Zaharia Gabriela Rodica. Pentru realizarea „afacerii Paltin Sturdza” a fost cooptat deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, prin intermediul primarului PSD Iulian Durlan. Hrebenciuc ar fi trebuit să-şi folosească influenţa politică la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice din judeţul Bacău şi de la nivel central, pentru a urgenta atingerea obiectivelor. Iar conform documentului DNA, sforarul social-democrat a şi făcut-o.
Procurorii au mai reţinut faptul că Hrebenciuc l-a abordat, în acelaşi scop, pe Adam Crăciunescu, şeful Romsilva, prin intermediul senatorului Ilie Sârbu, după ce şi-a asigurat sprijinul directorului din cadrul Direcţiei Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, vicepreşedinte PSD.
,,(…) în septembrie 2013, Hrebenciuc a intervenit pe lângă membrii comisiilor locale Dărmănești și Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel încât aceștia să accepte predarea directă a suprafețelor de pădure fără avizul Comisiei Județene de Fond Funciar, în conformitate cu strategia de acțiune convenită în prealabil”, se mai arată în dosarul DNA.
Interceptarea convorbirilor telefonice purtate de Hrebenciuc cu reprezentanţii lui Paltin Sturdza, respectiv Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, arată că aceştia au menţionat, în repetate rânduri, numele prefectului de Bacău, Dorian Pocovnicu.
În discuția din 9 septembrie 2013 purtată cu Bengescu, parlamentarul îi explică acestuia că directorul Direcției Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, va fi chemat la București pentru a fi „instruit” cum să procedeze în privința demersurilor efectuate pentru punerea în executare a hotărârii Tribunalului Covasna, care în revizuire a dispus restituirea în natură a celor 43.277 ha de pădure, mai mult decât solicitarea moştenitorului Paltin Sturdza.
Astfel, după ce instanţa din Oneşti, în 2007, nu i-a recunoscut lui Paltin Sturdza calitatea de moştenitor, judecătorii din Covasna au făcut-o, în 2012. DNA spune că, prin influenţa exercitată de grupul infracțional menționat, a fost obţinută decizia judecătorească dorită.
Fostului director al Direcției Silvice Bacău i s-a transmis să fie atent „la trecerea de pietoni”!
„Pot să vă spun despre subiectul moştenitorului Ghika şi suprafaţa de pe Valea Trotuşului că procesul a fost câştigat în 2007, la Oneşti, definitiv şi irevocabil, cu juristul Direcţiei Silvice. Erau suficiente documente şi argumente ca instanţa să scrie ce trebuie. Am sperat că lucrurile se vor desfăşura normal şi aşa s-a şi întâmplat,” a declarat în exclusivitate pentru bacauinfo.ro Gheorghe Savu, fostul director al Direcţiei Silvice Bacău, înlocuit cu Viorel Ghelasă, în martie 2009. „Lucrurile au început să mişte anormal după 2009. Eu am plecat în februarie 2009. Cu toate că trecuse foarte, foarte mult timp de când se dăduse hotărârea definitivă la Oneşti, procesul se repune pe rol, deşi termenul legal era de doar 30 de zile, pe motiv că s-au găsit documente noi. De fapt, nu s-a găsit nimic. S-a găsit, în schimb, o potecuţă de jos până sus, de unde trebuie şi la cine trebuie. În 2009, vedeţi cine era pe la Direcţie (Viorel Ghelasă – n.r.). Câte ameninţări nu am avut. Am fost atenţionat să am grijă la trecerea de pietoni.”
În documentul DNA citat de cotidianul.ro se arată că numele lui Viorel Ghelasă mai apare în discuţia dintre Hrebenciuc şi Bengescu, când deputatul informează asupra chemării lui Ghelasă la Bucureşti pentru a fi „instruit” cum să procedeze în privinţa punerii în executare a hotărârii judecătorilor Tribunalului Covasna. În septembrie 2013, Ghelasă este chemat la sediul Romsilva din Bucureşti de Adam Crăciunescu, acesta din urmă fiind sub influența senatorului Ilie Sârbu.
Hrebenciuc i-ar fi reproşat prin telefon directorului Ghelasă „blocajele” instituţionale apărute. „Din probe a rezultat că atât Ioan Adam, cât și Dan Costin Bengescu i-au solicitat în mod direct lui Hrebenciuc să intervină pe lângă directorul general Romsilva, care, la rândul său, trebuia să dispună juriștilor din Romsilva și ai Direcției Silvice Bacău să aibă o atitudine necombatantă,” se mai susține în document.
Deputatul Ioan Adam, avocat al moştenitorului Paltin Sturdza, nemulţumit de demersurile juridice făcute de angajaţii Romsilva şi cei ai Direcţiei Silvice Bacău, îi trimite lui Dan Bengescu un mesaj: „Vă rog nu vă mai lăsați călcați în picioare de com. jud. Bacău și Ghelase care au cerut strămutarea în 27 nov. Asta întrece orice închipuire iar prietenul tău (Hrebenciuc Viorel — n.a.) a fost în mod grosolan păcălit. Sunt curios ce reacție va avea când îi vei spune ptr că în acest sens și-a dat cuvântul, far iată bomba”.
„Din conținutul acestui SMS rezultă că Ioan Adam îi cere lui Bengescu să ia atitudine față de demersurile Romsilva și să îi transmită lui Hrebenciuc că persoanele — funcționari publici, cu care a discutat despre necesitatea urgentării punerii în posesie pentru cele 43.000 ha — l-au păcălit, în sensul că ei fac demersuri în continuare în instanță pentru a bloca executarea în loc să aibă atitudine non-combat cum au promis deputatului care și-a „dat cuvântul”, în sensul că va rezolva problema și îi va determina pe cei de la Romsilva să nu mai apere pădurile statului,” se mai arată în probele de la dosar.
La aceeași dată, deputatul Viorel Hrebenciuc, anunțat de Dan Bengescu în legătură cu cele comunicate prin SMS de Ioan Adam, contactează un funcționar din Consiliul Județean Bacău — comisia județeană de aplicare a legilor proprietății, căruia îi solicită relații cu privire la demersurile efectuate de această instituție în procesele civile referitoare la solicitările lui Paltin — Sturdza, funcționar care se scuză arătând că cererea a fost inițiată de Romsilva.
Procurorii au mai constatat că Viorel Hrebenciuc i-a transmis lui Ioan Adam că „suntem în plin război cu Romsilva! Nu-i mai cred! Vom câștiga 100%!” Şi că „sută la sută fac ordine. Urât. O să le placă la toți. O să vezi”.
„Cu ocazia unei întâlniri dintre Hrebenciuc și Bengescu, din 13 august 2014, primul a afirmat că trebuie să vorbească cu Sârbu Ilie pentru a-l „călca pe cap” pe Adam Crăciunescu, din această sintagmă folosită înțelegând că se intenționa luarea de măsuri drastice față de directorul Romsilva dacă nu va respecta sarcinile trasate de către Hrebenciuc și va mai face apărări în instanță, deoarece trebuia să aibă o atitudine împotriva atribuțiilor de serviciu, manifestându-și intenția de a-i oferi acestuia drept „donație” o suprafață din pădurea a cărei punere în posesie ar facilita-o”, mai relevă ancheta DNA.
Primarii s-au ținut tare, indiferent de partid
Chiar și așa, primarii localităţilor implicate în procesul de retrocedare nu au cedat presiunilor de a pune în aplicare hotărârea judecătorească a Tribunalului Covasna, fără a avea avizul Comisiei Judeţene de Fond Funciar.
Ioan Bujor, primarul comunei Dofteana (independent, fost PDL): „Deocamdată nu a fost retrocedată nicio suprafaţă de teren forestier. Paltin Sturdza vroia să ia 9.700 ha de la Dofteana, pentru că nu avea de unde să le ia din altă parte de pe Valea Muntelui, pentru că e distrusă. S-a hotărât să intre în posesia a 9.700 de ha de pădure virgină de la noi. Au venit şi au făcut măsurători. Cei de la Regia Naţională a Pădurilor au contestat în instanţă acest lucru. Paltin Sturdza şi-a angajat un reprezentant, care era stresant, venea mereu la Primărie şi de vreo două ori l-am scos pe poartă. Stătea de la ora 8.00 până la ora 15.00. Eu le-am spus, în repetate rânduri, că nu am pădure de dat şi că au bătut la uşa greşită.”
Constantin Spiridon, primar oraş Dărmăneşti (PSD): „Există o hotărâre judecătorească dată de Tribunalul Sf. Gheorghe, în perioada aprilie – mai 2014, dar moştenitorii lui Ghika Comăneşti nu au fost puşi în posesie. Nu a fost eliberat titlul de proprietate. E vorba de 5.900 de hectare. Noi am făcut contestaţii şi dosarul se rejudecă la Tribunalul Sibiu. De la Ocolul Silvic pierdeam 4.500 hectare, periclitându-se existenţa ocolului, iar de la Primăria Dărmăneşti 1.400 hectare. Aşteptăm şi noi să vedem ce se întâmplă. Bine ar fi să se descopere ilegalităţile, dacă au fost, că nu e normal să vină Paltin Sturdza să ceară atât. Am scăpa şi noi de problemă.”
La Comăneşti, suprafaţa de teren forestier nu a fost identificată şi delimitată. De altfel, nici moştenitorul nu ştie amplasamanetul pădurii retrocedate. „ La Comăneşti vorbim de vreo 2.300 de hectare, aferente actului de solicitare a retrocedărilor înaintate de Paltin Sturdza pentru 43 000 ha, date prin hotărârea judecătoarească de la Covasna, deşi el ceruse mult mai puţin. Primăria Comăneşti a respins retrocedarea. Nici reprezentanţii moştenitorului nu au localizat suprafaţa. Eu le-am cerut să vină şi să-mi arate unde este. Mi-au spus că nu ştiu. Când au venit aici reprezentanţii lui Paltin Sturdza, ştiu că Adam a fost cel care i-a susţinut în demersurile lor,” spune Viorel Miron, primarul oraşului Comăneşti (PNL).
Printr-o acţiune în instanţă separată, Paltin Sturdza a obţinut şi retrocedarea castelului şi parcului Ghika Comăneşti. În lumina noilor evenimente, Viorel Miron speră la anularea hotărârii judecătoreşti.
„Noi sperăm că o să putem să anulăm sentinţa privind retrocedarea castelului şi parcului Ghika Comăneşti. Dacă se rezolva problema cu retrocedările pădurilor, fiind vorba de acelaşi revendicator, care nu este moştenitor de până-n gradul patru, ci de gradul şase, şi nu ar avea calitatea de moştenitor, atunci putem spera să fie anulată hotărârea cu retrocedările trupurilor de pădure şi, ulterior, cea cu retrocedarea castelului şi parcului Ghika Comăneşti,” – Viorel Miron.
Alte nume: Hură, Berca!
Afacerea retrocedărilor ilegale din judeţul Bacău a fost demascată în repetate rânduri de Gheorghe Savu, pe vremea când ocupa funcţia de director în cadrul Direcţiei Silvice Bacău. Acesta a atras atenţia asupra documentelor falsificate la Oituz pentru 9.000 de hectare şi de lipsa actelor de proprietate de la Ştirbei pentru 6.500 de hectare. „De la Bacău au plecat 100.000 de hectare aiurea. Dacă cineva ar intra în amănunte, ar fi dezastru. Nume ca Hură, Berca, ar trebui puţin scuturaţi,” declară Savu. Acesta a fost înlocuit cu Viorel Ghelasă pe 18 martie 2009, când acesta din urmă anunţa într-o conferinţă de presă preluarea conducerii în regim provizoriu.
Proces câștigat cu juriștii Direcției Silvice, pierdut cu casa de avocatură a lui Valeriu Stoica
Tot 2009, anul schimbării lui Savu cu Ghelase, e anul în care începe să se formeze grupul Hrebenciuc + cuplul Ioan Adam – Roxana Adam, proaspăt căsătoriţi, avându-l ca naş pe Paltin Sturdza + Ilie Sârbu. Tot în 2009, Direcţia Silvică Bacău, la iniţiativa directorului Gheorghe Mănăilă, a angajat Casa de Avocatură a fostului ministru Valeriu Stoica.
„Direcţia Silvică a făcut mai mult decât ce am făcut eu. Şi-a angajat casă de avocatură, e vorba de Valeriu Stoica. S-a plătit o sumă considerabilă (80.000 euro- n.r.) ca să piardă. Nu are nici o legătură suprafaţa validată de instanţă cu suprafaţa reală. Paltin Sturdza nu a solicitat nimic, nici nu aveau cum să solicite. Ei aveau un singur lucru de rezolvat, şi anume să se recunoască calitatea de moştenitor. Asta trebuia clarificată, este sau nu este moştenitor. Paltin Sturdza nu are vreo calitate în sensul ăsta şi nu este nici pe ramura cu pădure. Ghika a lăsat moştenire tot felul de acareturi, imobile, la fiecare în parte. Ori cine vine acum şi se consideră moştenitor, vine de pe o ramură care nu are legătură cu pădurea. Erau foarte multe elemente pentru ca lucrurile să evolueze în alt sens decât cel de acum. Instanţele nu au voie, după lege, să stabilească suprafeţe şi amplasamente. Este atributul exclusiv al Comisiei Judeţene de Fond Funciar. Instanţele stabilesc doar dreptul. Ori aici instanţele au stabilit şi amplasamente, şi suprafeţe mult mai mari decât solicitate,” explică Gheorghe Savu.
Chiar presupunând faptul că Paltin Sturdza îndeplinea toate condiţiile pentru a fi inclus în categoria moştenitorilor cu drept de a revendica proprietăţi, acesta nu putea beneficia decât de o treime din trupul de moşie a lui Ghika Comăneşti.
„Avem amenajamentele, există Monitorul Naţional din 1947, înainte de naţionalizare, Ghika avea 34.000 de hectare şi era în indiviziune cu statul român. Statul român cu 2/3 şi el numai una. Deci, din 34.000 de hectare, avea dreptul, în cazul în care Paltin Sturdza era moştenitor, doar la 11.000 hectare. S-au dat 43.000 hectare. Era normal să crape, să iasă panarama asta de nedescris. Este aberant ce a făcut Completul de Judecată de la Covasna,” consideră Gheorghe Savu.
Comunicatul DNA, mai jos:
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de următoarele persoane:
ADAM IOAN, deputat în Parlamentul României, pentru infracțiunile de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, constituire a unui grup infracțional organizat, trei infracțiuni de cumpărare de influență
SÂRBU ILIE, senator în Parlamentul României, pentru infracțiunile de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat
HREBENCIUC VIOREL, deputat în Parlamentul României, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite
CRĂCIUNESCU ADAM, director general al RNP Romsilva, pentru infracţiunile de abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat
În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabil, la solicitarea inculpatului Adam Ioan, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA. Decizia judecătorească ar fi fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945.
Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP ROMSILVA, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier). Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, inculpatul Adam Ioan împreună cu alte persoane interesate şi cu inculpatul Hrebenciuc Viorel, a constituit și coordonat un grup, ce urmărea să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată. În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri ( de exemplu să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău).
În acest context, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, începând cu anul 2013, inculpatul Crăciunescu Adam a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către inculpatul Hrebenciuc Viorel, prin intermediul lui suspectului Sîrbu Ilie, referitoare la modul în care RNP Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de pădure de peste 40.000 de hectare. În consecință, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a șicanat efectuarea de acțiuni în justiție împotriva intereselor avute de grupul infracțional organizat format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă(cerere admisă de ÎCCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, inculpatul Crăciunescu Adam a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă și i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna și punerea în aplicare a acestei decizii.
La data de 15 octombrie 2014, suspectului şi inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307, respectiv 309 Cod de procedură penală. Faţă de inculpatul CRĂCIUNESCU ADAM s-a dispus măsura controlului judiciar, potrivit căreia, acesta trebuie să respecte următoarele obligaţii: – să se prezinte la Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov; – să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov cu privire la schimbarea locuinţei; – să se prezinte la poliţie, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. – să nu depăşească limita teritorială a ţării, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului; – să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
– să nu ia legătura cu alte persoane expres menţionate, implicate în acelaşi dosar.
Inculpatului CRĂCIUNESCU ADAM i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
