Bacau Info
Fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală ar putea fi deja solicitate, după ce
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a fost aprobat de Comisia Europeană. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat la sfârșitul lui mai că „în cursul lunii iunie” vor fi lansate toate măsurile și că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) „este pregătită să primească proiecte în sesiune continuă”. Dacă birocrația excesivă și lipsa banilor potențialilor beneficiari pentru cofinanțarea unor proiecte nu vor pune bețe-n roate, România are posibilitatea ca până la finalul exercițiului bugetar să atragă 8,127 miliarde de euro – fonduri europene, la care se adaugă 1,345 miliarde de euro – contribuția națională pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Banii sunt pentru drumuri de interes local, infrastructură de apă/apă uzată, infrastructură educațională / socială, cămine culturale, activități non-agricole: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinarie, articole de hârtie și carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice etc., ferme mici, ferme mari, pomicultură, dar nu numai.
Ministerul a publicat deja variantele consultative ale Ghidurilor solicitanților pentru nouă sub-măsuri: 4.1. a Investiții în exploatații pomicole; 4.2. Sprijin pentru investiții în procesarea / marketingul produselor agricole; 4.2.a Sprijin pentru investiții în procesarea / marketingul produselor din sectorul pomicol; 4.3. Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea, adaptarea infrastructurii agricole și silvice ( trei componente: infrastructura de acces agricolă, infrastructura de irigații, infrastructura de acces silvică); 6.2. Sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zone rurale; 6.3. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici; 6.4. Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități non- agricole; 7.2. Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică; 7.6. Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural.
Pentru sub-măsura 4.1 a Investiții în exploatații pomicole, alocarea financiară din cadrul PNDR 2014 – 2020 e de 282.344.256 euro, iar alocarea aferentă lui 2015 este de „70.586.064 euro, compusă din contribuţia Guvernului României și contribuţia Uniunii Europene, din care 5.000.000 euro pentru obtinerea de material de înmulțire și plantare fructifer” – se arată în varianta consultativă a Ghidului Solicitantului.
Sub-măsura 4.2. Sprijin pentru investiții în procesarea / marketingul produselor agricole are în vedere două domenii de intervenție: 3A – îmbunătățirea competitivității producătorilor primari, printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale, a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale și 6A – facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă. Sub-măsura beneficiază în 2015 de o alocare de 93.489.144 euro (37.395.657 euro – 3A, 56.093.486 euro – 6A). Alocarea financiară indicativă se va face distinct pentru zona montantă fiind 7.479.131 euro pentru Domeniul de Intervenție (DI) 3A și 11.218.697 euro pentru DI 6A.
Zonele montane din județul Bacău sunt orașele Slănic-Moldova, Tg. Ocna și Dărmănești și comunele Agăș, Asău, Balcani, Berzunți, Brusturoasa, Dofteana, Ghimeș-Făget, Mănăstirea Cașin, Oituz, Palanca, Solonț și Zemeș.
Pentru sub-măsura 4.2.a Sprijin pentru investiții în procesarea / marketingul produselor din sectorul pomicol, alocarea totală prevăzută pentru 2015 este de 8.806.550 euro.
Infrastructura de acces agricolă – parte a sub-măsurii 4.3. Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea, adaptarea infrastructurii agricole și silvice – beneficiază în 2015 de o contribuție publică de 68.000.000 euro; infrastructura de irigații– 218.000.000 euro, iar infrastructura de acces forestieră– 50.000.000 euro.
Sub-măsura 6.2. Sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zone rurale vizează „diversificarea economiei rurale prin creşterea numărului de micro-întreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non-agricol, dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural și încurajarea menţinerii şi dezvoltării activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale (…)Contribuţia publică totală aferentă sesiunii pentru anul 2015 pentru Sub-măsura 6.2 este de 44.164.707 euro)”
Sub-măsura 6.3. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici are ca scop „îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole de mici dimensiuni și creşterea orientării către piaţă şi a veniturilor exploataţiilor agricole de mici dimensiuni”. În 2015 sunt alocate „72.848.330 Euro , din care 21.854.499 Euro pentru zona montană.”
Sursa: Ghidul Solicitantului
„Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum 3 / 5* ani (*perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de 15.000 de euro, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de 100%.
Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se va acorda sub formă de primă în două tranșe, astfel:
75% din cuantumul sprijinului la semnarea Deciziei de Finanțare;
25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția IMPLEMENTĂRII CORECTE a Planului de afaceri, fără a depăși 3/5* ani (*5 ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea Deciziei de Finanțare.”
Sub-măsura 6.4. Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități non- agricole are prevăzute în lista cheltuielilor eligibile fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinarie, articole de hârtie și carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activități de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricare de construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente; fabricare produse electrice, electronice; investiții pentru activităti meșteșugărești (activități de artizanat și alte activități tradiționale non-agricole – olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.);
Investiții legate de furnizarea de servicii: servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; servicii de reparații mașini, unelte, obiecte casnice; servicii de consultanță, contabilitate, audit; activități de servicii în tehnologia informației și servicii informatice; servicii tehnice, administrative etc.
Investiții pentru infrastructura în unitățile de primire turistică tip agro-turistice, proiecte de activități de agrement.
Investiții pentru producția de combustibil din biomasă (ex: fabricare de peleți și brichete) în vederea comercializării.
Sub-măsura 7.2. Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică vizează infrastructura rutieră de interes local, infrastructura de apă/apă uzată și infrastructura educațională/socială („înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) grădinițelor, numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural, inclusiv demolarea, în cazul în care expertiza tehnică o recomandă; extinderea și modernizarea (inclusiv dotarea) instituțiilor de învățământ secundar superior, filiera tehnologică cu profil resurse naturale și protecția mediului și a școlilor profesionale în domeniul agricol;
» înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) creșelor precum și a infrastructurii de tip after-school, numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural, inclusiv demolarea, în cazul în care expertiza tehnică o recomandă”)
Sub – măsura 7.6. Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural „va oferi sprijin financiar pentru protejarea, prin întreţinere, restaurare şi modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte monahale inclusiv a așezămintelor culturale – cămine culturale. Investițiile vor avea un impact pozitiv asupra turismului local și vor ajuta la stimularea dezvoltării mediului de afaceri local. Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor are drept scop stimularea activităţilor de turism rural, precum și menținerea tradițiilor și a moștenirii spirituale contribuind astfel la atractivitatea zonelor rurale.”
Tinerii cu vârste de până la 40 ani din satele județului Bacău au stat departe de fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa începând cu 25 martie. Ministerul Agriculturii a deschis în ultima decadă a lunii martie sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru primele măsuri din PNDR 2014 – 2020: 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 19.1 – „Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală (LEADER)”. Până la mijlocul lunii mai însă nu fusese depus niciun proiect.
Sursa foto: Primăria Tamași
