Calea Moineşti, cel mai important proiect de modernizare a infrastructurii din Municipiul Bacău, a fost redată circulaţiei. O investiţie finalizată cu

întârziere față de prima dată anunțată oficial, cu plăţile decontate către constructor în proporţie de 87,5 %, dar cu rezultate spectaculoase la nivelul traficului din zonă. Reabilitarea Căii Moineşti a reprezentat ultima etapă din planul Primăriei Bacău de redimensionare, conform cerinţelor de trafic, a ieşirilor / intrărilor din / în oraş, pe actualul exercițiu al finanțărilor europene. După reconstruirea podului de la Şerbăneşti, reabilitarea pasarelei Narcisa şi realizarea pasajului subteran Oituz – Ştefan Guşe, au fost finalizate şi lucrările de reconstruire parţială a podului Mărgineni, lărgire şi consolidare a podului peste Trebeş, precum şi asfaltarea străzii Calea Moineşti. Investiţiile în infrastructura rutieră din municipiul Bacău continuă, iar Calea Bârladului va fi, cel mai probabil, una dintre țintele viitoarelor finanțări europene.

După doi ani şi jumătate de la semnarea contractului de finanţare, administraţia Primăriei Bacău a anunţat finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere în cadrul Proiectului „Modernizare Calea Moineşti”. Valoarea totală a lucrărilor executate este de 24 milioane lei, fără TVA, din care 21 milioane lei au fost deja decontate. Recepţia va fi încheiată până la sfârşitul lunii octombrie, când managerul de proiect Ciprian Piştea se aşteaptă la încă 3 milioane lei, valoarea ultimelor lucrări efectuate.

Modernizarea Căii Moineşti a presupus reconstruirea parţială a pasajului Mărgineni şi lărgirea lui la 4 benzi de circulaţie, reabilitarea în integralitate a străzii Calea Moineşti, consolidarea şi lărgirea la 4 benzi a podului peste pârâul Trebeş, introducerea pistelor pentru biciclişti, amenajarea intersecţiei străzilor Mioriţei şi Energiei, reabilitarea iluminatului public pe toată zona cuprinsă în proiect şi montarea panourilor fonoabsorbante pe pasajul Mărgineni, pentru protecţia locuitorilor din blocurile din apropiere împotriva poluării fonice.

Vasile Tescaru, primar interimar Primăria Bacău: „Suntem în măsură să le spunem băcăuanilor că Primăria Bacău este un model de bune practici în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, că în Bacău se lucrează, că suntem o administraţie publică de calitate. Odată cu finalizarea acestui proiect de mare anvergură, am demonstrat că se poate şi cât de bine arată o lucrare bine făcută şi în termen. Am scăpat de o zonă de şantier în partea de nord a oraşului, vom scăpa de şantier şi pe Milcov, iar proiectul străzii Mioriţa e aproape încheiat, în proporţie de 85% – 90%. Acesta este cel mai bun exemplu că se poate.”

Senatorul Dragoş Luchian, cel care a semnat contractul de finanţare pentru proiectul Calea Moineşti în calitate de viceprimar, a subliniat importanţa acestei investiţii în cadrul planului gândit de municipalitate privind modernizarea tuturor intrărilor / ieşilor în / din Bacău.

„Pe 26 aprilie 2012, Municipiul Bacău, prin subsemnatul, a semnat contractul de finanţare pe proiectul acesta, împreună cu Ministerul Dezvoltării şi Agenţia de Dezvoltare Nord-Est. De atunci s-au întâmplat lucruri minunate. S-a finalizat acest proiect important pentru municipiul Bacău. Este cel mai important proiect din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană. După finalizarea acestui proiect, că ultima cale de acces în şi din Bacău a fost modernizată. Proiectele de dezvoltare a Municipiului Bacău pe fonduri europene vor continua şi în exerciţiul bugetar 2014 – 2020.”

Fostul viceprimar l-a felicitat şi pe Romeo Stavarache, primarul suspendat din funcţie „Vreau să felicit administraţia actuală (…), vreau să felicit iniţiativele domnului primar Romeo Stavarache. De asemenea, transmit felicitările şi mulţumirile mele echipei de management: Leonard Pădureanu, Ciprian Piştea, şi, nu în ultimul rând, constructorului acestui proiect, domnul Viorel Rusu.”

Deşi au fost efectuate numeroase lucrări suplimentare, care au dus și ele la întârzierea finalizării proiectului cu aproximativ 10 luni, conform declaraţiilor constructorului Viorel Rusu (care acuzase vineri și calitatea slabă a lucrărilor efectuate de unii subcontractori), valoarea contractată iniţial nu a fost depăşită. Nu s-a suplimentat valoarea contractului de lucrări.

Viorel Rusu, administrator grup firme CONEXTRUST – RUSTRANS: „A fost o lucrare foarte grea, cu multe, foarte multe lucrări care nu au putut fi prevăzute în proiect, dar au fost rezolvate cu succes. Fiind vorba de devieri de reţele şi cabluri, lucrările au fost întârziate, până s-a pus de acord Primăria cu E.ON Gaz, E.ON Energie. Ne-au ţinut pe loc acele conducte de gaz şi de apă. Am demonstrat că şi noi putem face lucrări de amploarea asta şi nu e nevoie de firme din afară. Sunt mulţumit de lucrarea pe care am realizat-o.”   

„Cu privire la lucrările suplimentare, am avut remedieri pe Calea Moineşti, alte lucrări solicitate de Apele Române în acel grad de siguranţă. Iniţial, podul (peste Trebeş – n.r.) a fost proiectat pentru un grad de 2%, dar Apele Române au venit cu solicitarea de a creşte gradul de siguranţă la 1%,” explică Ciprian Piştea, manager de proiect.  

Pericolul inundaţiilor a fost diminuat în zona podului Trebeş, odată cu consolidarea şi lărgirea albiei pârâului. Posibilitatea producerii unei inundaţii a scăzut la 1%, adică o dată la 100 ani.

Garanţia lucrării este de doi ani de la recepţia încheiată la terminarea lucrărilor. În următoarea perioadă, va fi nominalizată comisia de recepţie, se vor pregăti documentele, cartea tehnică, iar recepţia va fi realizată până la sfârşitul lui octombrie. Garanţia de bună execuţie depusă de constructor este de 10% din valoarea lucrărilor executate, respectiv 2,4 milioane lei. Aceasta, conform legii, se eliberează în proporţie de 70% la încheierea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi 30% după doi ani, la recepţia finală.

„Acum se mai montează rosturile de dilataţie la podul Trebeş. Acestea nu se pot monta decât după asfaltare. Urmează trasarea marcajului rutier, dar şi aici trebuie respectaţi timpii tehnologici. Se poate trasa marcajul doar după o săptămână, două, de la turnarea asfaltului,” explică Ciprian Piştea, managerul de proiect.

Totuşi, la mai puţin de un an după inaugurarea pasajului suprateran Mărgineni, vopseaua de pe borduri, de pe ambele părţi, s-a scorojit. 

Caseta tehnică

–          Pasaj Mărgineni: reabilitat în totalitate, 600 m lungime, 19,70 lăţime

–          Calea Moineşti: asfaltată pe o lungime de 1 100 m

–          Pod Trebeş: reabilitat, cu tot cu racorduri, pe o lungime de 40 m, 19,70 m lăţime

–          3.700 m de trotuare amenajate, aproximativ 7 400 m.p.

–          Piste pentru biciclişti: amenajate pe 1 900 m

–          Panouri fonoabsorbante: montate pe 770 m

–          1.740 m este lungimea efectivă a reţelei de transport public reabilitată

–          S-au turnat 13.500 m.c. de beton

–          500 tone de oţel au ranforsat structura suprafeţei de rulare a Căii Moineşti

–          S-au montat 68 de grinzi noi, inclusiv la podul Trebeş

–          70 de grinzi au fost refolosite la pasajul Mărgineni

–          30.000 m.p. asfalt

–          123 stâlpi de iluminat

250 de persoane au lucrat pe şantier

 Vezi în galeria foto de mai jos cum arăta Calea Moinești înainte de modernizare.