Băcăuan din Dofteana, ministru în cabinetul Cioloș – Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.

Ciprian Bucur, tehnocratul desemnat de premierul Dacian Cioloș să

ocupe funcția de ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, este băcăuan, din comuna Dofteana. Alături de Elisabeta Lipă, la Sport, și Marius Raul Bostan, propus ministru pentru societatea informațională, băcăuanul Ciprian Bucur reprezintă regiunea Moldovei în formula guvernamentală propusă de Cioloș. O reprezentare mai degrabă timidă, în ministere mai puțin influente, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă regiune a țării, dar și cea mai văduvită în ceea ce privește marile investiții publice.

La fel ca majoritatea colegilor din noul guvern, Ciprian Bucur este o figură nouă în viața publică. Nu și în cea administrativă. Conform declarațiilor de avere publicate pe site-ul Camerei Deputaților, acesta a început să lucreze la Parlament în 2006, inițial pe funcția de șef serviciu în cadrul grupului PC. A fost apoi consilier în grupul parlamentar PSD-PC, pentru ca în 2010 să devină consilier în cadrul Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități.

„E născut și crescut în satul Larga, comuna Dofteana. Mai are un frate, Cosmin, tot funcționar în cadrul Parlamentului, jurist de profesie. Lui Ciprian, noul ministru, i-am înmânat diplomă de cetățean de onoare în 2009, odată cu sărbătorile zilei comunei Dofteana. Deci era luat în evidențele noastre și am ținut cont de faptul că este o persoană care s-a afirmat atât în cadrul comunității, cât și în afara ei,” povestește primarul comunei Dofteana, Ioan Bujor. „Tatăl lui, strungar de profesie, a lucrat la IUC Borzești, o întreprindere care producea utilaje cu profil chimic, iar mama lui, din câte cunosc, era contabilă la fabrica de cherestea de aici, din Dofteana, apoi a plecat în afara granițelor țării, probabil motivul a fost pentru a putea să întrețină cei doi copii la facultate la București. O familie de oameni  gospodari, de la țară, dar ai cărei copii s-au dovedit a fi niște valori”, spune primarul Bujor.

Deputatul social democrat Cosmin Necula crede că, în contextul actual, ministerul condus de băcăuanul Ciprian Bucur va conta. „Cred că în actualul guvern unul dintre cele mai importante portofolii va fi ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Asta deoarece, în contextul în care există un guvern de tehnocrați care nu știu neapărat toate procedurile parlamentare și ceea ce reprezintă, într-un fel sau altul, voința democratică parlamentară, acest minister, condus de un băcăuan, va fi foarte important. Pe domnul Bucur îl respect foarte mult și chiar este un exemplu de tehnocrat adevărat. Nu vreau să comentez cu privire la structura regională a Guvernului, nici posibilele mențiuni ale vreunui grup regional, sper ca acest guvern să înțeleagă că trebuie să fie un guvern al tuturor românilor.”

Oricât de bine ar suna nominalizarea pentru o funcție de ministru a unui tânăr băcăuan dintr-o familie normală și fără implicare politică, regiunea Moldovei pare să rămână, încă o dată, în afara puterii de decizie. Singurele prezențe în noua formulă guvernamentală din regiunea noastră sunt Elisabeta Lipă, desemnată să preia frâiele Ministerului Sportului și Marius Bostan, propus la șefia Ministerului pentru Societatea Informațională, ministere de rang secund.  

Asta în condițiile în care Moldova rămâne codașă la investiții publice și private. Conform Ziarul Financiar, zona de este a României, împreună cu cea de Sud-Vest, au reușit să atragă în 2014 doar 6% din investițiile străine directe. Conform aceleiași surse, în perioada 2010-2014, în timp ce în zona Ardealului și a Banatului s-au investit în infrastructură 16 miliarde de lei, în zona Moldovei au fost investiți de 8 ori mai puțini bani. În timp ce în zona Ardealului au fost deja mai multe tronsoane de autostradă inaugurate și altele sunt în construcție, în Moldova nu există nici un kilometru de autostradă, iar singurul proiect de mare anvergură despre care se vorbește în viitorul imediat pentru regiunea de Est, centura Bacăului, există deocamdată doar pe hârtie. „În momentul în care Guvernul duce cu predilecție, timp de 10 ani, bani în zona Clujului și în zona Ardealului, care va avea un decalaj mare în fața restului zonelor țării, e greu să vii să recuperezi în 3 ani decalaje financiare de 10 ani. Pe de altă parte cred că ar trebui să ne punem niște semne de întrebare raportat și la principiile și prioritățile pe care le are Bruxelles-ul versus Moldova. Și aici vă spun cu foarte multă sinceritate, haideți să ne uităm puțin la povestea faimoasei autostrăzi Moldova. S-ar putea să înțelegem că puteau să stea în cap toți moldovenii, indiferent sub ce formă, că-s președinți de Consilii Județene, că-s deputați și senatori, eu cred că nu-s atât de vinovați în momentul în care Guvernul României pleacă cu un master plan la Bruxelles și de acolo se întoarce cu alte principii. În loc de autostrada care ar trebui să lege Moldova și Ardealul, noi trebuie să legăm Republica Moldova de Bacău.” a declarat Cosmin Necula.

Co-președintele PNL Tudorița Lungu crede mai mult în puterea Guvernului de a influența modul de distribuire a fondurilor între regiunile țării. „Eu sper ca un guvern tehnocrat, deși are puțin timp la dispoziție, un an, și un guvern care are școala făcută la Bruxelles, o bună parte din membri acestuia, să țină cont de faptul că trebuie să facă în așa fel ca decalajele dintre regiunile României să se reducă. Este un principiu care în Uniunea Europeană se aplică, și anume să dispară aceste decalaje dintre țări, dintre regiuni. Sper să se întâmple lucrul acesta, chiar dacă sunt sau nu moldoveni în guvern. Aș vrea ca politica guvernului să țină cont de principiul acesta și, atunci când alocă fonduri, să nu uite că Moldova este una dintre cele mai sărace zone ale Europei.”