Cât de puțini moldoveni muncesc în comparație cu numărul ardelenilor care lucrează și cum contribuie statul la situația asta

accentuarea depopulării. În lipsa investițiilor în infrastructura de transport în partea de est a României, zona este condamnată la sărăcie și scădere masivă a populației, dacă firmele din zonele dezvoltate vor reuși să-și atragă forța de muncă în baza campaniilor de recrutare pe care le desfășoară în județele din Regiunea Nord-Est. Statistica privind forța de muncă la nivelul anului 2015 este, cum era de așteptat, la fel de îngrijorătoare ca statistica privind protecția socială. Memorandumul „Dezvoltarea unor programe-pilot integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației socio-economice a locuitorilor din fostele zonele miniere Valea Jiului, Roșia Montană – Munții Apuseni și din comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui – Iași)” atrage atenția că în Nord-Est „șomajul prezintă accente grave” și că la sfârșitul lui 2015 „numărul mediu al salariaților era în scădere cu 9% față de 2006”.

„Regiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce privește șomajul, care prezintă accente grave în special în zonele cu o slabă diversificare industrială (județele Botoșani și Vaslui, zonele monoindustriale). În regiune, în anul 2015, numărul mediu al salariaților era de 513.631, în scădere cu 9% față de 2006. Cei mai multi salariați sunt în județul Iași (140.571), urmat de Bacău cu 101.439, la polul opus situându-se județele Vaslui cu doar 51.076 de salariați și Botoșani cu 49.731 salariați. Analizând structura numărului mediu de salariați pe activități ale economiei naționale se observă procentul foarte redus de persoane salariate în domeniul agricol (agricultură, silvicultură și pescuit), de numai 3,33% la nivel regional. Mai mult, în județele Botoșani și Vaslui, cu un profil preponderent agricol, ponderea este de numai 2,94%, respectiv 4,8%. Corelând acest aspect cu observațiile desprinse la analiza structurii populației ocupate (41% din total populație este ocupată în agricultură) avem o confirmare a ipotezei că, în prezent, în mediul rural se practică o agricultură de subzistență – practic avem de a face cu o formă de somaj deghizat”, se arată în Memorandumul „Dezvoltarea unor programe-pilot integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației socio-economice a locuitorilor din fostele zonele miniere Valea Jiului, Roșia Montană – Munții Apuseni și din comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui – Iași)”, făcut  public recent de Guvern.

Șomajul este grav nu numai în Nord-Est, ci în toată zona de Est a României, fie că vorbim de județele Bacău (6,6%), Iași (4,5%), Suceava (6,5%), Botoșani (4,9%), Neamț (6,1%), Vaslui (11,2%) sau de Buzău (10%), Vrancea (5,5%) și Galați (9%), în timp ce în majoritatea județelor unde se pompează în prezent fonduri în infrastructura rutieră de transport cifrele arată total diferit Cluj – 2,3%, Brașov – 3,8%, Sibiu – 3,7%, Constanța 3,6%, Ilfov – 1,2%, Municipiul București – 1,9%, Arad – 2,4%, Timiș – 1,3%.

În aceste condiții, angajatorii din Vest, care se plâng de lipsa forței de muncă, au început să organizeze campanii de recrutare în Nord-Est.

„În ultimii doi ani au fost patru situații în care companii din Regiunile Centru, Vest, Nord-Vest au solicitat sprijinul AJOFM Bacău. De la Brașov s-au solicitat muncitori necalificați pentru montarea și asamblarea pieselor, o societate din Bistrița căuta tot necalificați pentru operatori mase plastice, o societate din Cluj solicita electricieni, iar o societate de la Arad căuta muncitori necalificați pentru cablaje. Recent și AJOFM Arad a apelat la noi pentru că, probabil, în urma Bursei locurilor de muncă pentru absolvenți nu au reușit să-și acopere o nevoie”, a declarat pentru Bacău Info purtătorul de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău.

Sunt însă și companii care au sărit peste AJOFM și s-au dus direct în teritoriu pentru a recruta personal. S-a întâmplat, de exemplu, în comuna băcăuană Livezi.

„Au fost situații în care companii din Timișoara, Arad au venit și au pus niște afișe că au nevoie de oameni, aveau oferte pentru diverse activități, mai multe în construcții, posturi care puteau fi ocupate în special de necalificați. Ei își anunțau prezența în comună prin anunțuri, dar nu cunosc situații în care să se fi angajat cineva. Oamenii poate nu au considerat salariile motivante și mai este și veșnica problemă a celor care se mulțumesc să stea în ajutorul social. Chiar aveam niște discuții în această perioadă în comunitate referitoare la oamenii care s-au învățat cu aceste ajutoare, iau 600 lei, merg la Forțele de Muncă să le pună viză că sunt în căutarea unui loc de muncă, nu li se oferă nimic și stau și se mulțumesc așa, mai crapă o căruță de lemne la vreo bătrână și asta e. (…) Probabil sunt niște locuri de muncă pe care cei din acea zonă nu și le doresc, mai pentru munca de jos, sau poate au și ei oameni plecați și speculează ei că aici ar fi o piață mai accesibilă. Faptul că industria cel puțin din zona Bacăului a cam fost pusă la pământ îi determină pe cei din Vest să creadă că oamenii de aici vor munci și pe mai puțini bani la ei”  – a declarat pentru Bacău Info primarul comunei Livezi, Gioni Crăciun care apreciază că fără investiții în infrastructra de transport și fără o mai bună gestionare a modului în care se acordă ajutoarele sociale

Nu doar în Livezi au venit angajatorii zona de vest a țării. Compania Draexlmaier a avut panouri stradale în municipiul Bacău, prin care oferea locuri de muncă și diferite facilități celor care erau de acord să se relocheze în Satu Mare.

„Trebuie o mai mare implicare de la nivel central. Mă gândesc chiar că ar fi benefică înființarea unei agenții care să se ocupe clar de aceste persoane, să nu mai fie lăsate în grădina Primăriei, pentru că și așa avem destul de multe lucruri care ne sunt plasate nouă. Chiar dacă s-ar mai cheltui niște bani cu salariile unei noi agenții, ei să stea permanent să-i monitorizeze. (…) Explicațiile pentru situația din prezent trebuie oricum căutate la centru, având în vedere că nici în Master Planul făcut de guvernanții noștri nu se regăsesc investiții în infrastructură care să ne lege printr-o autostradă sau printr-o șosea ca lumea, să atragi investitori problema, se va agrava din ce în ce mai tare”, a mai declarat Crăciun.

Comisia Națională de Prognoză (CNP) plasa Regiunea Nord-Est și județele Buzău, Vrancea și Galați în a doua parte a clasamentului național în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) /cap de locuitor.

Conform datelor furnizate de CNP, județele Iași, Galați, Bacău, Buzău, Vrancea, Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui se situau în a doua jumătate a clasamentului privind PIB / cap de locuitor și erau departe  (în sens negativ) și în ceea ce privește venitul mediu/cap de locuitor, rata șomajului și numărul mediu de salariați, pe primele locuri situându-se municipiul București, cu un PIB de cinci ori  mai mare decât al județului de pe ultimul loc – Vaslui, urmat de județele Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Constanța, toate cu un nivel al PIB/ locuitor de peste 10.000 euro.

 În București, venitul mediu prognozat pentru 2016 era de 2813 lei, în Ilfov 2363 lei, iar în Timiș 2136 lei. În regiunea Nord-Est, cel mai bine situați erau angajații din județul Iași, care urmau să câștige în 2016, în medie, 1896 lei, cu 250 lei mai mult decât băcăuanii, de exemplu.

Bogații au parte de mari investiții în infrastructura rutieră, săracii din est de ajutoare sociale. De ce îi convine României menținerea Moldovei în sărăcie și alocarea fondurilor pentru investiții mari tot zonelor dezvoltate?

 Diferențele dintre Est și Vest și alte zone răsfățate în ceea ce privește marile lucrări de infrastructură rutieră, reies și uitându-ne la indicatorii sărăciei: numărul de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat și alocațiile pentru susținerea familiei.

Acolo unde s-au tot derulat și se derulează și în prezent marile investiții în infrastructura rutieră numărul ajutoarelor sociale este cu mult mai mic. Dacă în municipiul București și județele Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Sibiu vorbim de 469, 1759, 1985, 3630, 4910, respectiv 5497 ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, în Galați, Bacău, Buzău, Vaslui numărul lor sare de 10.000, la fel cum sare de 10.000 și numărul alocațiilor pentru susținerea familiei în Iași, Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Vaslui.

Tot în zona Moldovei, cea vitregită de marile investiții, se remarcă și cele mai mari scăderi ale populației. În județul Bacău, de exemplu, dacă la recensământul din 2002 au fost înregistrați 706.623 locuitori, în 2011 populația ajunsese la 616.168.

 Locurile de muncă și scăderea numărului de ajutoare sociale, legate și de marile investiții în infrastructură ale statului

 Conform Memorandumului „Dezvoltarea unor programe-pilot integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației socio-economice a locuitorilor din fostele zonele miniere Valea Jiului, Roșia Montană – Munții Apuseni și din comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui – Iași)”,făcut  public recent de Guvern, „în Regiunea Nord – Est se înregistrează cea mai mare pondere a populației sărace (conform definiției sărăciei absolute) din totalul populației sărace din România – 22,5%; de 6,5 ori mai mult față de Regiunea București-Ilfov, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale în „Raportul privind incluziunea socială în România la nivelul anului 2011”. Conform studiului Atlasul zonelor rurale marginalizate (2016), realizat de Banca Mondială, în județul Vaslui există cele mai multe zone rurale subdezvoltate (180 de zone rurale marginalizate, adică 11% din totalul național), urmat de județele Iași (138), Bacău (108) și Botoșani (98). În aceste patru județe se găsesc o treime (524) din numărul total al zonelor rurale marginalizate la nivel național (1592). Zonele identificate ca fiind marginalizate coincid cu cele care primesc cele mai multe alocații sociale. Alocația pentru susținerea familiei (ASF) se acordă familiilor cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. În județul Vaslui și în zonele din jurul acestuia sunt concentrate cele mai multe plăți pentru ASF. În județul Vaslui, 11% din totalul populației beneficiază de această alocație. Mai mult, în județele Suceava, Iași, Bacău și Vaslui se găsesc 22% dintre toți copiii din țară care primesc ASF.” 

La fiecare 100 de locuitori care pot munci, lucrează 74 de clujeni și 54 de băcăuani 

 (tabelul, 9 coloane, se vede bine pe desktop)

Județ	Resurse de muncă	Rata de ocupare a resurselor de muncă (%)	Populația activă	Rata de activitate a resurselor de muncă (%)	Rata somajului (%)	Populația ocupată civilă	Numărul mediul de salariați	Câștigul salarial nominal mediu net lunar (lei)
Cluj	464.400	74,3	353.200	76,1	2,3	345.200	201.825	2025
Alba	205.800	77,4	168.600	81,9	5,6	159.200	80.782	1588
Brașov	356.400	68,4	253.300	71,1	3,8	243.600	160.470	1783
Sibiu	253.700	73,6	193.800	76,4	3,7	186.600	119.905	1822
Bacău	366.900	54,8	215.500	58,7	6,6	201.200	101.439	1581
Botoșani	235.100	59,3	146.600	62,4	4,9	139.400	49.731	1491
Iași	514.900	53,9	290.400	56,4	4,5	277.400	140.571	1798
Neamț	269.400	66,3	190.300	70,6	6,1	178.700	78.171	1359
Suceava	381.100	58,4	237.700	62,4	6,5	222.400	92.643	1489
Vaslui	227.900	57,2	146.700	64,4	11,2	130.300	51.076	1387
Buzău	258.400	64,4	184.700	71,5	10	166.300	80.470	1484
Constanța	443.200	65,3	300.100	67,7	3,6	289.200	166.819	1735
Galați	330.400	54,7	198.400	60	9	180.600	105.375	1643
Vrancea	194.400	68,1	142.300	72,1	5,5	134.400	52.774	1440
Ilfov	299.700	58,4	177.300	59,2	1,2	175.100	116.023	2267
Mun. București	1.234.000	89,1	1.120.500	90,8	1,9	1.099.600	850.045	2696
Arad	268.300	78,6	215.900	80,5	2,4	210.800	121.050	1671
Hunedoara	251.700	69,6	186.400	74,1	6,1	175.100	105.922	1524
Timiș	472.000	72,3	345.500	73,2	1,3	341.200	217.780	2060

Note:

Informațiile din tabelul de mai sus sunt extrase din Baza de date Tempo Online a Insitutului Național de Statistică (INS) și sunt aferente anului 2015

Definiții:

Resursele de muncă la 1 ianuarie reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una din activitățile economiei naționale.  Resursele de muncă includ: populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate. Vârste de muncă: 2011-2014: 16-59 ani pentru femei, respectiv 16-64 ani pentru bărbați

Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată civilă și resursele de muncă

 Populația activă civilă caracterizează oferta potențială de forță de muncă și gradul de ocupare a populației cuprinzând populația ocupată civilă și șomerii înregistrați 

Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația activă civilă și resursele de muncă

Rata somajului reprezintă raportul dintre numărul șomerilor (înregistrati la agențiile pentru ocuparea forței de muncă) și populația activă civilă (șomeri + populație ocupată civilă, definită conform metodologiei balanței forței de muncă) 

Numărul mediu al salariaților cuprinde persoanele angajate cu contract de muncă / raport de serviciu pe durata determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul). Numărul mediu se determină ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat) din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare împărțită la numărul total al zilelor calendaristice, precum și salariații al caror contract individual de muncă a fost suspendat din inițiativa angajatorului (în cazul întreruperii temporare a activității) și au beneficiat de o indemnizație din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, conform legislației în vigoare. În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul numărului mediu, nu se cuprind: salariații aflați în concedii fără plată, în grevă, detașați la lucru în străinătate. În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare se ia in calcul ca efectiv zilnic numărul salariaților din ziua precedentă, mai puțin cei al căror contract/raport a încetat în aceasta zi. Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporțional cu timpul de lucru prevazăut în contractul de muncă. În efectivul de salariați luat în calculul numărului mediu se includ numai persoanele care au fost plătite. 

Populația ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanței forței de muncă, toate persoanele care au o ocupație aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obișnuit în una din activitățile economiei naționale, fiind încadrate intr-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plata în natura etc.