Compania Regională de Apă Bacău oferă GRATUIT nămol pentru agricultură, bogat în substanţe organice şi nutrienţi
Utilizarea nămolului ca fertilizant în agricultură aduce beneficii pentru fermieri şi generează economii de până la 300.000 euro/an
Companiei Regionale de Apă Bacău. Conţinutul bogat de substanţe organice şi nutrienţi reprezintă atuul nămolurilor produse de Staţiile de Epurare a Apelor Uzate, pentru utilizarea acestora ca fertilizant în agricultură, silvicultură şi pentru îmbunătăţirea terenurilor degradate. Rezultatele folosirii nămolului au fost confirmate de fermierul Ioan Chiriac, prin experimentul de la Iteşti.
Nămolul rezultat în urma procesului de epurare a apelor uzate în staţiile Companiei Regionale de Apă Bacău poate reprezenta o soluţie la remedierea solurilor degradate şi includerea acestora în circuitul agricol. Însă, beneficiul major al utilizării nămolului în agricultură constă în creşterea producţiei.
Ioan Chiriac, fermier cu experienţă şi reprezentantul proprietarilor de terenuri agricole pe care s-a realizat împrăştierea nămolului, în urma experimentului din comuna Iteşti, certifică avantajele. „Eu estimez că aici sunt undeva la 9 – 10 mii de kg de boabe la hectar (porumb – n.r.). În general, noi suntem obişnuiţi că plantele se hrănesc cu elemente de bază: azot, fosfor, potasiu. Dar, foarte importante pentru creşterea producţiei sunt microelementele pe care nu le avem în îngrăşămintele clasice care sunt pe piaţă, adică uree, azotat, sulf şi fosfat. În ultimul timp s-a venit cu îngrăşăminte microfoliare cu microelemente care reuşesc să aducă plantelor tocmai ce lipsea, respectiv sulf, când vorbim de rapiţă, zinc pentru cultura porumbului, bor, dacă vorbim iar de rapiţă. Până acum, mai puţin cunoşteau fermierii importanţa microelementelor pentru creşterea producţiei,” explică Ioan Chiriac.
Utilizarea nămolului în agricultură nu este răspândită în rândul fermierilor şi din cauza provenienţei nămolului, precum şi din cauza experienţelor neplăcute ale unor agricultori, care nu au respectat procedeul de folosire.
Răzvan Găină, director general C.R.A.B.: „Am avut câteva contracte cu agricultori din Bacău şi din afara judeţului şi sperăm să avem mai multe. Din păcate, unii nu au ştiut să folosească nămol. L-au lăsat fără să-l amestece cu arătura. L-au pus deasupra pământului şi acesta s-a întărit şi le-a creat probleme. Dar dacă este folosit corespunzător, eu spun că o să aibă rezultate bune în creşterea producţiei. Marea majoritate a fermierilor nu s-au arătat interesaţi, pentru că au reticenţe vizavi de provenienţa acestui nămol şi atunci nu sunt foarte cooperanţi. Nămolul pe care noi îl livrăm nu trebuie să mai treacă prin niciun proces, trebuie doar să-l amestece cu pământ.”
„După recoltare, odată cu încorporarea resturilor vegetale, ar trebui încorporate şi aceste nămoluri,” arată Ioan Chiriac, fermier. Important de reţinut este faptul că împrăştierea se face numai înainte de arătura de primăvară şi toamnă şi este obligatoriu ca, a doua zi după ce nămolul este dus pe terenul agricol, acesta să fie înglobat în sol.
Cum se curăţă, practic, apa uzată?
Din cauza conţinutului său de substanţe poluante, apa uzată necesită un proces de tratare / epurare în urma căruia sunt eliminate componentele nocive pentru om şi natură şi care face posibilă reintroducerea sigură a apei în circuitul natural. Procesul conţine mai multe etape de tratare, în funcţie de materiile care trebuie eliminate şi / sau neutralizate. Nămolul nu este altceva decât un ameste de materii reziduale concentrate, cu un conţinut de substanţe dizolvate sau în suspensie, o mare parte dintre acestea, precum azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, oligoelemente precum bor, cobalt, seleniu, iod, fiind bune pentru agricultură.
Compania Regională de Apă produce 30 de tone de nămol / zi. Scutirea costurilor de transport şi cu depozitarea nămolului generează economii anuale substanţiale operatorului regional.
„Compania este scutită de o cheltuială pe care trebuie să o facă cu depozitarea acestor nămoluri în diverse gropi de gunoi, mai mult sau mai puţin ecologice. Faptul că ar putea fi folosit de agricultori este un avantaj şi pentru ei şi pentru noi. Până la urmă, CRAB scapă de nămol fără a mai plăti taxa de depozitare şi costurile cu transportul, iar fermierii îşi îmbunătăţesc calitatea solului. Dacă luăm o utilizare a nămolului de sută la sută, ceea ce e greu de crezut că se va întâmpla, sunt economii între 200.000 şi 300.000 euro pe an,” a explicat pentru bacauinfo.ro Răzvan Găină, directorul general C.R.A.B..
Care sunt paşii necesari pentru utilizarea nămolului în agricultură?
- Identificarea parcelei de teren (responsabilitatea C.R.A.B.)
- Încheierea unui contract cu Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (responsabilitatea C.R.A.B.)
- Analizarea nămolului obţinut pentru 12 indicatori (responsabilitatea C.R.A.B.)
- Obţinerea permisului de împrăştiere de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău (responsabilitatea C.R.A.B.)
- Încheierea unui contract cu fermierul proprietar al terenului pe care se va realiza împrăştierea nămolurilor
- Transportul nămolului la parcela de teren (responsabilitatea C.R.A.B.)
- Înglobarea nămolului în sol (responsabilitatea C.R.A.B. şi a fermierului beneficiar)
Strategia de management a nămolurilor, adaptată condiţiilor specifice judeţului Bacău, recomandă trei variante de reutilizare a nămolului provenit din SEAU:
– Ca sursă suplimentară de energie în instalaţii de ardere precum incineratoare sau fabrici de ciment;
– Pentru reecologizarea haldei de fosfogips din Bacău;
– Ca îngrăşământ al terenurilor agricole sau împădurite.
Cea de-a treia variantă este şi cea mai convenabilă din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor.
Sursa foto: CRAB, film de prezentare (calitate discutabilă – n. red.)
