Compania Regională de Apă Bacău pregăteşte documentaţiile pentru a atrage 187 milioane de euro din

fondurile Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Bacău. Află cine sunt câştigătorii programului de investiţii şi dacă vei avea apă potabilă sau canalizare la finalul POS 2 Mediu.  

Localităţile judeţului vor beneficia de investiţii în infrastructura de apă şi canal în valoare estimată de 187 milioane de euro, în cadrul următoarei perioade de programare financiară, 2014 – 2020. Conducerea Companiei Regionale de Apă Bacău pregăteşte documentaţiile pentru aplicaţia de finanţare. În acest sens, a fost elaborată şi Lista Investiţiilor Prioritare (LIP) care va sta la baza definitivării Cererii de finanţare şi a Caietului de sarcini. L.I.P. a fost aprobată de Consiliul Local Bacău şi de Consiliul Judeţean Bacău, dar trebuie ca toate unităţile administrativ teritoriale implicate să aprobe, prin Hotărâre de Consiliu Local, această listă de investiţii cu sumele aferente fiecărei U.A.T..

Astfel, cele mai mari sume revin Consiliului Judeţean Bacău, respectiv 24,927 milioane euro. Cu aceste fonduri vor fi înlocuite conductele de aducţiune, care sunt foarte vechi, prezintă un grad avansat de uzură şi pierderi uriașe, cu un număr foarte mare de consumatori afectați.

Municipiul Bacău va investi 24,462 milioane euro. Un obiectiv important pentru municipalitate îl reprezintă reabilitarea conductei de aducţiune Stejaru – Bacău, având în vedere pierderile reale foarte mari. Mai mult, băcăuanii vor avea la robinete o apă mai curată prin investiţiile de reabilitare a staţiei de clorinare Stejaru, care în acest moment nu funcţionează la parametri normali. Totodată, vor fi extinse reţeaua de distribuţie a apei potabile şi cea de canalizare.

Moineştiului îi sunt repartizate 8,550 milioane euro pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu  apă potabilă şi canalizare. În acest moment, Primăria Moineşti are în derulare, în întârziere însă, un proiect de 18,5 milioane de euro, care vizează construirea unui sistem nou de canalizare.

Cea mai mică sumă vizată de o administraţie publică locală din mediul urban în programarea financiară 2014 – 2020, pe POS Mediu, este înregistrată în dreptul oraşului Buhuşi, respectiv 1,035 milioane euro. Nici Târgu Ocna nu este prea departe, cu 1,998 milioane euro, ori Dărmăneşti cu 1,794 milioane euro.

Oraşul Comăneşti a fost exclus din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, pierzând astfel aproximativ 11 milioane de euro. Primarul Viorel Miron a declarat la momentul respectiv că oraşul are nevoie de modernizarea staţiilor de tratare şi epurare a apei şi mai puţin de reabilitarea reţelelor de distribuţie. Sursa locală de apă face ca oraşul să nu fie dependent de C.R.A.B. şi de politica tarifară a societăţii.

În cazul municipiului Oneşti, procesele aflate pe rolul instanţelor băcăuane între Primăria din localitate şi operatorul local privat Apă Canal împiedică investirea banilor europeni în infrastructura de apă şi canal din oraş.

Investiţiile din etapa a doua pe POS Mediu vin ca o mană cerească pentru cele mai multe primării din mediul rural. Multe comune nu au o infrastructură de alimentare cu apă potabilă sau canalizare, dar pentru a beneficia de fondurile atrase de Compania Regională de Apă Bacău trebuie să devină acţionare la C.R.A.B..

Cornelia Gireadă, director executiv Direcţia tehnic-investiţii şi lucrări publice, CJ Bacău: „Pentru ca o unitate administrativ teritorială să fie eligibilă trebuie să îndeplinească trei condiţii: să fie acţionar la C.R.A.B., să fie membru în A.D.I.B. şi să semneze contractul de delegare a gestiunii. 23 de unităţi administrative-teritoriale şi-au manifestat prin hotărâri de consiliu local intenţia de a cumpăra acţiuni la C.R.A.B., pentru a rămâne pe lista de investiţii prioritare.”

Într-un top al celor mai mari sume alocate mediului rural, pe locul întâi se află Blăgeşti cu 8,767 milioane euro, comună care, în prezent, nu deţine sistem de alimentare cu apă şi nici canalizare.   

Pe locul al doilea e comuna Pârjol, căreia i-au fost distribuite 8,097 milioane euro. Sistemul de alimentare existent nu funcţionează, iar lucrările vor viza pornirea acestuia în condiţii optime în satele Bârneşti, Pârjol, Tărâţa, Câmpeni şi Pustiana. Cu aproximativ jumătate din suma alocată se vor finanţa lucrările în sectorul de apă uzată.

Următoarele U.A.T. în ordinea descrescătoare a alocărilor sunt:

–          Mărgineni: 7,638 milioane euro

–          Gârleni: 6,350 milioane euro

–          Dofteana: 5,880 milioane euro

–          Racova: 5,808 milioane euro

–          Balcani: 5,567 milioane euro

–          Hemeiuş: 5,553 milioane euro

–          Poduri: 5,520 milioane euro

–          Caşin: 5,403 milioane euro

–          Cleja: 5,042 milioane euro 

Alocări între 4 – 5 milioane euro: Zemeş (4,708), Bârsăneşti (4,932)

Alocări între 3 – 4 milioane euro: Târgu Trotuş (3,109), Măgireşti (3,336), Orbeni (3,486), Coţofăneşti (3,569), Mănăstirea Caşin (3,708), Răcăciuni (3,747), Luizi Călugăra (3,762), Ştefan cel Mare (3,946)

Alocări între 2 – 3 milioane euro: Gura Văii (2,352), Gioseni (2,642)

Alocări între 1 – 2 milioane euro: Bereşti Tazlău (1,049), Valea Seacă (1,386), Secuieni (1,428), Căiuţi (1,854)

Alocări sub un milion de euro: Sănduleni (0,282), Livezi (0,542), Letea Veche (0,744), Traian (0,803), Săuceşti (0,833), Faraoani (0,878), Tamaşi (0,940), Sarata (0,940)   

Cu toate astea, la finalul programării financiare 2014 – 2020 unele comune vor rămâne, în continuare, fără sistem de canalizare, iar altele, care nu s-au aşezat la masa împărţirii fondurilor, nu vor avea nici sistem de alimentare cu apă potabilă. Astfel, Livezi nu a primit fonduri pentru înfiinţarea infrastructurii de canalizare, comunele Sănduleni şi Secuieni aflându-se în aceeaşi situaţie. La finele POS 2 Mediu, în judeţul Bacău vor mai fi comunităţi fără apă şi canalizare. Deşi în aria de operare a C.R.A.B., primăriilor din Ardeoani, Prăjeşti, Filipeşti şi Tătărăşti nu li s-au alocat fonduri.

Ştefan Şilochi, primarul oraşului Târgu Ocna, s-a arătat în repetate rânduri nemulţumit de politica dusă în cadrul A.D.I.B. şi C.R.A.B.: „Noi suntem 1 la sută, toate localităţile, restul de acţiuni sunt la Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Bacău. Noi nu avem nici un cuvânt de spus. Avantajele sunt ale lor, pentru că aducând încă o localitate, ei pot să atragă mai multe fonduri. Problema este că ei au nevoie de noi până când iau banii, după aia tot ei iau decizii. Dacă la şedinţe participă Bacăul şi reprezentantul Consiliului Judeţean, noi ceilalţi suntem degeaba.”

Au fost şi administraţii locale care au refuzat banii Companiei Regionale de Apă Bacău. „De la data aprobării de către Consiliul Judeţean a listei de investiţii prioritare din 16 aprilie, până la mijlocul lunii august un număr de 5 U.A.T. nu şi-au exprimat dorinţa de a face parte din C.R.A.B. sau de a semna contractul de delegare a gestiunii. Este vorba de Slănic Moldova, Helegiu, Măgura, Podu Turcului şi Sascut. Acest fapt a dus la revizuirea listei de investiţii de către consultant, iar în 20 august s-a prezentat noua listă de obiective prioritare, cu suma de 187 milioane euro,” arată Cornelia Gireadă, director executiv Direcţia tehnic-investiţii şi lucrări publice, C.J. Bacău.

Primăria Slănic Moldova şi-a motivat decizia prin adresa trimisă către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, în care explică situaţia serviciului de apă şi canal din oraşul staţiune. „La nivelul oraşului Slănic Moldova serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este delegat către operatorul local S.C. APASERV SALUBRIZARE Slănic Moldova S.R.L. (…) o societate comercială cu capital public, înfiinţată prin H.C.L. nr. 51 din 06.08.2010, cu asociat unic U.A.T. Slănic Moldova. În baza H.C.L. nr. 64/03.09.2010 a fost încheiat contractul de delegare a gestiunii şi de concesiune a sistemelor de utilităţi publice (…). Precizăm că oraşul Slănic Moldova dispune de sursă proprie de alimentare cu apă potabilă, motiv pentru care nu este necesar să devină acţionar C.R.A.B..”

Conducerea Primăriei Helegiu a precizat că momentan nu este interesată să cumpere acţiuni la Compania de Apă, în timp ce Consiliul Local Sascut a respins proiectul de hotărâre privind aprobarea participării comunei Sascut ca acţionar la S.C. C.R.A.B. S.A., implicit Lista de Investiţii Prioritare (L.I.P.). Aleşii locali au votat împotrivă de teama majorării tarifului apei perceput de C.R.A.B. faţă de tariful aplicat în prezent în comună.

Conform documentelor puse la dispoziţie de C.R.A.B., Primăriile comunelor Podu Turcului şi Măgura nu au mai răspuns solicitărilor înaintate de Companie, prin urmare acestea au fost scoase de pe L.I.P.. În cazul comunei Măgura, în acest moment serviciul de alimentare cu apă este gestionat de operatorul privat S.C. Gold Emilian.