Din cauza lipsei ghidului de finanţare pentru Grupurile de Acţiune Locală, primarii de comune pierd

timp preţios, care costă localităţile lor proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere și şcolare. În plus, stau la mâna Guvernului Ponta, aflat în campanie electorală. Şi dezvoltarea economiei locale stagnează, potenţialii beneficiari privaţi aşteptând banii europeni. „Programul este cuprins între 2014 – 2020, dar noi am pierdut deja un an şi cred că nu vom începe să depunem proiecte nici în 2015. E foarte târziu,” acuză Mihaela Geaboc Bădic, primar comuna Helegiu.

Dezbaterile şi negocierile prelungite pe tema măsurilor de finanţare pentru mediul rural, nici în acest moment stabilite, îi determină pe primari să bată pasul pe loc. Aceştia reclamă faptul că pierd timp preţios, în loc să lucreze la proiecte pentru a atrage fonduri europene. Și firmele simt lipsa fondurilor europene. „De bine de rău erau nişte bani nerambursabili care intrau în comună. Programul este între 2014 – 2020, dar noi am pierdut deja un an şi cred că nu vom începe să depunem proiecte nici în 2015. E foarte târziu. Problema este la partea română, la minister şi Guvern. Din nou, pierdem şansa de a atrage fonduri europene,” declară pentru bacauinfo.ro Mihaela Geaboc Bădic, primar comuna Helegiu, membră G.A.L. Valea Trotuşului.

„Ţine şi de noi. Sunt comune care nu au încheiat proiecte începute în 2010. Nu am reuşit să cheltuim toţi banii şi atunci cum să aplicăm pe un program nou? Eu spun că vina este şi a noastră, pentru că nu am reuşit să atragem toţi banii. Sunt comune cu proiecte începute din 2009, precum Buhoci, alimentare cu apă şi canalizare, şi nu l-a finalizat nici acum. Cred că şi ăsta a fost un motiv pentru care s-a întârziat,” explică Veronica Donţu, primar comuna Tamaşi.

După încheierea exerciţiului financiar european 2007 – 2013, Grupurile de Acţiune Locală îşi pot mări suprafeţele şi numărul de locuitori, prin atragerea de noi membri. Punctele de vedere ale primarilor asupra acestui aspect variază în funcţie de zvonurile guvernamentale privind alocările către G.A.L..

Ioan Bujor, primar comuna Dofteana, membră a G.A.L. Valea Muntelui: „Noi suntem acum opt şi avem dreptul să mai primim. În această situaţie am putea obţine un punctaj mai mare. Dar noi am decis să nu primim pe nimeni, pentru că ar trebui să o luăm de la capăt, cu hotărâre judecătorească, cu perioade de aşteptare. În condiţiile astea, mergem în forma în care am fost în perioada anterioară. Pentru fiecare localitate sunt alocaţi puţin peste 300.000 euro. Dacă nu primim mai mulţi bani, de ce să mărim componenţa GAL-ului? Ce să mai împărţim atunci?”

Veronica Donţu, primar comuna Tamaşi, G.A.L. Bacăul Verde: „Noi mai primim comunele Glăvăneşti, Orbeni, Huruieşti şi Tătărăşti. Acum am ajuns la un număr de 15 U.A.T.. Nu aveam cum să nu le primim, pentru că, spre exemplu, comuna Orbeni rămăsese înconjurată, Glăvăneşti şi Huruieşti la fel. Până la urmă sunt colegii noştri. Se presupune a fi o sumă mult mai mare. Nu s-a stabilit nimic. Sumele vor fi repartizate în funcţie de numărul de locuitori şi de densitatea populaţiei. Se va ţine cont de teritoriu. Sunt nişte criterii de punctare, care au apărut într-un ghid consultativ şi vor mai suferi modificări. În tot cazul, suma alocată va fi mult mai mare de 3 milioane euro şi sperăm undeva pe la 10 milioane euro. G.A.L.-ul nostru are între 70.000 – 80.000 locuitori.”

Condiţiile impuse în derularea proiectelor prin Grupurile de Acţiune Locală îi nemulţumesc pe unii primari, aceştia acuzând că sunt mult prea rigide şi nu încurajează primăriile performante, care au dovedit eficienţă în implementarea proiectelor pe fonduri europene.

„Nici un proiect nu trebuie să depăşească 200.000 euro. Nici nu ai voie să derulezi mai mult de două proiecte concomitent. Acum eu am în derulare un proiect cu realizarea unui parc de agrement şi achiziţionarea unui utilaj pentru deszăpezire. Nu mi-au dat voie să încep un al treilea, iar pe primul îl închei în februarie. Să presupunem că nu îţi dă 300.000 euro, ci 500.000 euro, dar eşti restricţionat să nu depăşeşti pe proiect 200.000 euro. Eşti obligat să faci proiecte mici şi nu mai multe de două. Cu banii ăştia nu poţi să faci decât capete de drum, un drumuşor de 1 km, 1 km şi ceva, cu tot cu rigole. Spre exemplu, poţi să reabilitezi şcoli, monumente istorice, monumente monahale, poţi să faci cale de acces din drumul principal către un lăcaş de cult,” arată Ioan Bujor, primar Dofteana.

De partea cealaltă, Veronica Donţu, unul dintre primarii cu cele mai multe proiecte derulate pe fonduri europene nerambursabile, din judeţ, evidenţiază posibilitatea unităţilor administrativ teritoriale de a atrage fonduri din mai multe surse. „Nu sunt rele condiţiile, pentru că fiecare comună poate accesa fonduri şi pe programul naţional. Deci ni se permite să accesăm fonduri din mai multe surse. Eu spun că sunt suficiente două proiecte. Până la urmă, toate comunele au nevoi.”