Ministerul Agriculturii tace. Laurenţiu Baciu, preşedintele L.A.P.A.R. „Noi acoperim incompetenţa cu normele europene”
„Noi criterii stabilite de Uniunea Europeană” sau nu, „zonele afectate de constrângeri naturale” stabilite pentru perioada 2014 – 2020 rămân o problemă dubioasă până când
Ministerul Agriculturii va veni cu argumente clare, de necontestat, care să susţină scoaterea celor cincisprezece comune băcăuane (Cleja, Coloneşti, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Gioseni, Glăvăneşti, Gura Văii, Helegiu, Livezi, Motoşeni, Orbeni, Plopana, Răchitoasa şi Stănişeşti) din categoria „zonelor defavorizate de condiţii naturale specifice” şi introducerea municipiului Oneşti în categoria „zone afectate de constrângeri naturale semnificative”. În timp ce deputatul Viorica Marcu spune – conform informaţiilor pe care le-a obţinut la cald de la Ministerul Agriculturii – că s-ar fi schimbat criteriile faţă de perioada 2007 – 2013, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, e de părere că „n-au nicio treabă europenii cu noi, astea de la noi vin. Noi acoperim incompetenţa cu normele europene”.
La momentul redactării materialului, Ministerul Agriculturii, condus de Daniel Constantin, avea în registre de nouă zile adresa prin care au fost solicitate motivele pentru care judeţul Bacău este privat de milioane de euro în perioada 2014 – 2020 în baza „Redesemnării zonelor afectate de constrângeri naturale”, însă solicitarea a rămas fără răspuns. Am întrebat negru pe alb care sunt motivele pentru care cele cincisprezece comune ies din schemă şi ce recomandă municipiul Oneşti pentru statutul de „zonă afectată de constrângeri naturale semnificative”, dacă în perioada 2007-2013 nu a făcut parte din această categorie, iar din 1998 Oficiul judeţean de studii pedologice şi agrochimice nu a mai efectuat niciun studiu în municipiul de pe Trotuş.
Am solicitat Ministerului să facă public şi dacă s-a realizat un studiu de impact asupra modificărilor aduse la nivelul judeţului Bacău, care ar fi aspectele pozitive concrete, măsurabile, ale acordării de facilităţi suplimentare în agricultură la nivelul municipiului Oneşti, în contextul eliminării acestora la nivelul a 15 comune, printre cele mai sărace ale judeţului, conform datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică. În timp ce Ministerul tace, agricultorii şi reprezentanţii comunităţilor locale sunt în continuare uimiţi şi neputincioşi în faţa „redesemnării” de la centru. „Nu ştiu dacă e corect ca vecinii de la Bîrsăneşti sau chiar Berzunţi să beneficieze de subvenţii suplimentare pentru zonă defavorizată şi Liveziul, care e aceeaşi mâncare de peşte… producătorul de aici să fie descurajat. Fac apel să se rediscute problema asta, pentru că … n-am un răspuns. Sincer, am fost luat prin surprindere de acel reportaj. (…) Ştiam că la Oneşti nu prea se face agricultură, acolo trebuia să se precizeze dacă era ceva de făcut” – a declarat primarul comunei Livezi, Gioni Crăciun.
La mai bine de o săptămână după ce a fost contactat pentru un punct de vedere referitor la subiect, cu atât mai mult cu cât opt dintre comunele excluse sunt parte a Colegiului Senatorial pe care îl reprezintă în Parlament, Marcel Bujor ne-a trimis un mesaj pe e-mail: „ţinând cont de faptul că fişa măsurii împreună cu lista zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale nu sunt definitive, fiind necesară aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 de către Comisia Europeană, implicit a conţinutului fişei, precum şi a metodologiei de desemnare a acestor zone, am adresat o interpelare ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în care am solicitat punctul de vedere al ministerului în legătură cu unităţile administrative excluse” – lucru pe care l-am făcut şi noi cu o săptămână mai devreme.„Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi asumate ale Guvernului şi consider că este necesar ca aceste 15 zone să fie considerate eligibile, agricultorii şi proprietarii de terenuri agricole care îşi vor continua activitatea în aceste zone care, fără îndoială, se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, să poată beneficia de sprijin financiar” – a mai adăugat Bujor.
O primă comparație: 15 comune sărace pierd peste 2 milioane euro, ca să câștige Oneștiul 44.000 euro
„În forma actuală, e minor avantajul adus Oneştiului, raportat la pierderile suferite de ceilalţi” declara deputatul Viorica Marcu în urmă cu două săptămâni, fără a avea cifrele în faţă. Informaţiile solicitate de de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură arată că, în 2013, din cele cincisprezece comune scoase din schemă pentru perioada 2014-2020 s-au depus solicitări de plăţi suplimentare pentru 32.730 ha şi s-au plătit 2.347.997 euro. Tot în 2013, de la nivelul municipiului Oneşti s-au solicitat plăţi pe suprafaţă pentru 551 ha, suprafaţă care ar duce la un câştig suplimentar de 44.000 euro.
Teodora Ciuraru
