Măgireşti devine centrul cultural al răzeşilor găzari de pe

Valea Tazlăului Sărat. După eforturi de cinci ani, visul creării unui muzeu s-a împlinit. Construcţia clădirii a fost posibilă datorită sprijinului voluntarilor, finanţărilor de la bugetul local, în timp ce terenul a fost donat de profesorul universitar dr. Constantin Parascan.

Ideea organizării muzeului s-a născut odată cu înfiinţarea Fundaţiei Culturale „Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”. Obiectivele Fundaţiei vizează salvarea valorilor naturale, de cultură, de cultură  tradiţională şi istorică. 

„Istoria vine cu mulţi ani în urmă,” îşi aduce aminte Ionică Câdă, primarul comunei Măgireşti. „În anul 2009 m-am întâlnit cu domnul profesor (Constantin Parascan – n.r.). Dânsul avea o idee, ca în satul Prăjeşti să înfiinţeze o fundaţie culturală cu un nume original Fundaţia Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. Noi, cei din Primărie, am agreat ideea, ne-a plăcut foarte mult. Este vorba despre noi, despre bunicii noştri, despre străbunicii noştri, şi am ajutat la punerea în practică a acestei idei.”

  •  

 

Clădirea Muzeului Răzeşilor Găzari a fost finalizată în 2014 prin fonduri asigurate de la bugetul local şi prin redirecţionarea celor 2% din impozitul pe venit. Prin votul consilierilor locali, 90.000 euro au fost alocaţi obiectivului cultural. 

„În afara voluntarilor, au fost cei care ne-au sprijinit cu donaţii, cu diverse materiale, după posibilităţile fiecăruia, şi în afara donaţiilor cei 2%. În fiecare an reuşim să strângem o sumă de bani care ne-a făcut să ajungem la suma necesară cofinanţării acestui proiect. Sunt cei care au legătură cu răzeşii găzari, cât şi cei care au legătură cu istoria localităţilor de pe vale,” explică Câdă.

 

  •  

Bazele fundaţiei culturale şi ale noului muzeu, la propriu şi la figurat, au fost asigurate prin donaţia profesorului universitar dr. Constantin Parascan, cel care a pus la dispoziţie terenul pe care a fost ridicat muzeul.    

Obiectele care vor fi expuse sunt păstrate acum în şcoala din sat. Expoziţia documentară cuprinde mărturii din perioada culturii Cucuteni, precum şi din vremea dacilor şi romanilor, pentru a se ajunge în timpul istoric al Evului Mediu românesc, evidenţiindu-se şi rolul găzarilor la efortul României în perioada războaielor. În esenţă, va fi redată o istorie particulară a vieţii răzeşilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat.

Ionică Câdă subliniază faptul că în muzeu nu vor fi expuse „numai obiecte din comună (Măgireşti – n.r.). Fundaţia se numeşte de pe Valea Tazlăului Sărat pentru că include cele cinci localităţi de pe Valea Tazlăului Sărat. De la izvoare, de la comuna Zemeş, până la vărsare în dreptul Ardeoani, Bereşti Tazlău, comunele Măgireşti, Poduri, Zemeş, municipiul Moineşti. Încă de la înfiinţarea fundaţiei am început să colectăm obiecte. O parte vor fi selectate de domnul profesor (Constantin Parascan – n.r.), iar împreună cu colectivul dumnealui de cercetare vor selecta cele mai frumoase şi valoroase exponate care vor decora această încăpere.”

 

  •  

Conducerea muzeului trebuie să asigure ocuparea funcţiilor de muzeograf, bibliotecar, dar şi să însărcineze o persoană cu realizarea programelor artistice. Fiind vorba despre un obiectiv cultural în mediul rural, este imposibil ca muzeul să se autofinanţeze, dar acreditându-l Primăria Măgireşti poate obţine fonduri de la Ministerul Culturii. Deocamdată, Fundaţia „Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat” apelează la Consiliul Judeţean.   

„Fundaţia, cu domnul preşedinte şi vicepreşedintele, profesoara Violeta Chira, pregăteşte un proiect pe care să-l depună pe Legea 350 la Consiliul Judeţean, intitulat Promovarea patrimoniului cultural imaterial al Văii Tazlăului Sărat. Este acum în draft. Fundaţia mai are nevoie de finanţare. Cred că muzeul va fi inaugurat anul acesta. Investiţia cea mai mare a fost făcută”Ionică Câdă, primarul comunei Măgireşti.

  •  

 

În cadrul muzeului vor fi amenajate mai multe spaţii expoziţionale. Va fi reconstituită o locuinţă preistorică cu interior şi curte din perioada culturii Cucuteni şi din vremea geto-dacilor. Se vor sugera o fântână, un cuptor antic, probabil şi personaje/manechine. 

În localităţile de pe Valea Tazlăului Sărat au fost descoperite numeroase mărturii arheologice din perioada neolitică şi mai cu seamă de la geto-daci. La Poduri, în punctul Dealul Ghindaru sunt excavate mărturiile culturilor Precucuteni şi Cucuteni. Descoperirile de pe Dealul Negrenilor aparţin epocii bronzului. Cetăţuia dacică din vârful Moineştiului străjuieşte valea Tazlăului Sărat. În Prăjeşti, comuna Măgireşti, a fost descoperit un tezaur pe Dealul Bisericii de la Chimniţa, în 1968, de către localnicul Emil C. Popa. Tezaurul este format din 168 denari romani – monede de argint pur – din perioada delimitată de domniile împăraţilor Nero (56 – 68 d. Cr.) şi Marc Aureliu (176 – 177 d. Cr.). Monedele se află în patrimoniul Muzeului de Istorie al Moldovei – Iaşi, Complexului Muzeal de Istorie „Vasile Pârvan” şi Muzeului orăşenesc Oneşti.   

Va fi amenajată o bucătărie a răzeşilor găzari, cu obiecte ilustrative precum un cuptor cu horn, o masă rotundă în mijloc cu trei picioare, străchini, blidar, oale, linguri de lemn şi căni.

  •  

 

Cel de-al treilea spaţiu vizează crearea unei camere a meşteşugurilor şi costumelor populare. Va fi etalat un război de țesut, zestrea din casa cea mare, laiţe, covoare pe pereţi.  

Nici istoria păcurii nu poate lipsi, cea care a definit secole de-a rândul aspectul cultural şi economic al vieţii celor de pe Valea Tazlăului Sărat, nici a comerţului (cu dughenele evreieşti) de la Moineşti. Vor fi reconstituite o căruţă a găzarului, un banc de dulgherie, dugheana evreiască, precum şi unelte care să ilustreze povestea extracţiei țițeiului.