O conductă de 2 milioane lei, pentru ca Bacăul să aibă apă dimineața și seara, în cazul unei avarii… iar avariile pot avea loc oricând în următorii 3-4 ani
al locuitorilor municipiului Bacău în cazul unei avarii la rețeaua de alimentare cu apă. Proiectul este vechi din 2010 și prins în buget în fiecare an, cu sume mici însă. „Niciunul dintre ordonatorii principali de credite care s-au perindat în ultimii ani nu l-a considerat imperios necesar, având în vedere că nici nu au existat probleme atât de mari ca acum,” au explicat pentru bacauinfo.ro surse din cadrul Primăriei. Alte surse declară, tot fără a dori să fie citate, că s-ar fi putut folosi fără probleme prea mari fronturile de captare de la Gherăiești, chiar dacă ar fi venit „câteva ore apă murdară”. Nu ar fi fost vorba de câteva ore, ci de câte zile, subliniază însă directorul CRAB, Răzvan Găină.
Problema unei rezerve de apă a fost discutată și în ședința Consiliului Local (CL) Bacău de miercuri.
„Avem un sistem de rezervă, această rezervă nu asigură în totalitate necesarul de apă pentru municipiul Bacău. Domnul primar mi-a promis că în cel mai scurt timp se va face o investiție, pentru a aduce toată apa din fronturile de captare Gherăiești, Mărgineni, să o ducem în stația de tratare de la Barați – asta ar asigura o continuitate în livrarea de apă, având în vedere că ar dispărea acel fenomen de apă murdară care s-ar manifesta în momentul în care noi am începe să dăm apă din fronturile de captare fără a o duce în Barați. (…) Dacă am livra o rezervă de apă în condițiile astea, două-trei zile nu am face altceva decât să avem mâl la robinete și după aia s-ar impune spălări de conducte, să plătim pentru toți abonații filtre, mașini de spălat care s-au înfundat, centrale… Această investiție nu rezolvă în totalitate necesarul de apă al municipiului Bacău, dar va crea posibilitatea alimentării cu apă undeva la 3-4 ore dimineața, 3-4 ore seara, indiferent de mărimea avariei” – a explicat directorul Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB), Răzvan Găină în ședința CL.
Costurile ar ajunge undeva la 2 milioane de lei și ar trebui suportate de către autoritatea locală, pentru că așa spune legea. Profitul pe care-l înregistrează CRAB se duce spre returnarea împrumuturilor de 25.000.000 euro contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru cofinanțarea investițiilor, conform directorului societății.
„Investițiile trebuie făcute de autoritatea locală, nu avem voie să facem investiții în domeniul public. Am solicitat acest lucru și sunt adrese în acest sens, lucrările sunt trecute și pe planul de investiții de anul acesta.(…) Dacă acționarul principal nu a considerat necesar să realizeze această investiție, cu toate că am atras atenția, nu știu ce am putea face noi, care suntem executanții unor anumite decizii care se iau în cadrul Primăriei. (…) Așa e legea… pe domeniul public UAT-urile fac investițiile, nu operatorul, pentru că domnul primar dacă nu este mulțumit de serviciile mele mâine mă poate scoate și să aducă un alt operator, de aia se fac aceste investiții de UAT-uri pentru că rămân în cadrul lor” – a mai explicat directorul CRAB.
Primarul Cosmin Necula a precizat că în următoarea ședința ordinară a Consiliului Local „va veni cu alocările financiare”.
„(…) Cred că cel care trebuie să facă și să deruleze aceste investiții este Compania de Apă, nu Municipiul Bacău, și asta cred că este starea de normalitate: furnizorul și cel care se ocupă și care este beneficiarul final al unei investiții făcute de municipiul Bacău este Compania de Apă. Eu cred că această delegare de atribuții poate să subziste, are cale legală, iar cel care trebuie să facă aceste investiții este Compania de Apă” – a declarat primarul.
Conform legii, în astfel de cazuri autoritatea locală este cea care trebuie să suporte costurile, însă nu este obligată să se ocupe de contract. Mai precis, cu bani de la bugetul local Compania ar putea să deruleze investiția, să demareze licitația și să urmărească buna desfășurare a contractului.
„În 2010 s-a prevăzut proiectarea în buget, s-a dat drumul la proiectare, după care nu s-a mai alimentat cu bani pentru execuție, a stat pe lista de așteptare cu sume mici, ea nu a dispărut, au fost ținute acolo, dar ordonatorii de credite care s-au perindat nu au considerat-o foarte importantă și atunci în fiecare an se trecea peste și se finanțau alte lucrări. Ordonatorul de credite, la fiecare buget, la fiecare rectificare, sărea investiția asta ca alocare financiară… ordonatorul hotărește. (…) Este vorba despre o conductă care să asigure alimentarea depozitului de apă din Barați, unde este și stația de tratare cea nouă, din fronturile de captare de la Gherăiești pe care le folosea municipiul Bacău înainte de a avea sursa de apă de la Dărmănești. Soluția propusă este convenabilă, deoarece nu schimba sensul de circulație a apei: din Gherăiești urcă apa până în Barați, iar de acolo curge ca și cum ar veni de la Uz, fără să schimbe sensul. Noi acum am putea pompa din fronturile de captare, dar când pompăm de acolo schimbăm sensul de circulație și o săptămână tot Bacăul va avea apa neagră, chiar și după ce vine apa de la Dărmănești” – au explicat surse din cadrul Primăriei.
Pe de altă parte sunt voci care afirmă că putea fi furnizată apă din fronturile de captare de la Gherăiești fără ca aceasta să treacă prin Stația de tratare de la Barați „câteva ore pe zi pentru tot orașul”, că ar fi curs „câteva ore murdară”, dar că în cele din urmă ar fi avut lumea apă măcar pentru toaletă. În plus, cea de-a doua avarie ar ține de proasta gestionare a celei dintâi.
„Domnii își dau cu părerea, nu s-a întâmplat așa ceva, chiar am avut grijă să fie manevrele foarte line, ca să nu fie probleme cu apariția unor tensiuni suplimentare pe conductă, dar conducta fiind veche… deci nu din cauza unor manevre proaste, ci din cauza faptului că conducta este foarte veche și orice oprire nu-i face bine,” a declarat directorul CRAB, care a mai adăugat că o alimentare a orașului din fronturile de captare de la Gherăiești ar fi dat mai mari bătăi de cap oamenilor decât lipsa efectivă a apei.
„Am încercat săptămâna trecută să facem o manevră tocmai din cauza lipsei de apă, fiindcă se udau foarte mult grădinile și aveam o lipsă de undeva la vreo 200 mc de apă pe zi. Am zis să încercăm să suplimentăm din fronturi și, când am încercat să dăm – cartierul Șerbănești a fost afectat – am întrerupt, că mai mult ne făceam de treabă. Acum aș fi dat două zile numai mâl la robinet, după aia probabil că se reglementa, dar cred că lumea ar fi sărit mai tare în sus decât acum, fiindcă nu beneficia de acea apă pentru că nu era apă… era atât de murdară, că nu ar fi avut ce să facă cu ea nici să se spele, nici la bucătărie… nici atunci (ianuarie 2015 – n.red.) nu s-a dat drumul” – a mai declarat directorul CRAB.
„Dacă sunt lucruri care mi se pot imputa mie, plec și singur, nu-i problemă de a fi demis… dacă sunt eu cel care a generat aceste probleme, dar eu zic că nu-s, din contră, am atras atenția, de patru ani atrag atenția… dacă acționarul majoritar nu reacționează, eu ce să fac? Până la urmă sunt un angajat care încearcă să-și facă datoria” – a ma declarat Răzvan Găină în cadrul ședinței cu privire în cadrul ședinței de Consiliu Local.
Problema principală rămâne faptul că poate apărea oricând o avarie, din 6 în 6 metri, pe lungimea a 20 de kilometri de conductă, între Stejaru și Bacău. În momentul în care, după 1990, s-a realizat aducțiunea de la Valea Uzului, conducta a fost modernizată doar până la Stejaru, diferența urmând să fie inclusă în actualul exercițiu financiar european. Un termen rezonabil ar fi trei – patru ani. CRAB a încercat, fără succes, să includă investiția în exercițiul financiar european 2007 – 2013. Pe de altă parte, având în vedere faptul că fondurile europene sunt limitate, o consecință nefericită a redirecționării acestora pentru conducta Stejaru – Bacău e faptul că banii vor fi luați probabil de la investiții în apă și canalizare la nivelul comunelor.
