După ce vor veni niște răspunsuri la

câteva întrebări pe Legea 544 vom avea imaginea clară a faptului că, din perspectiva investițiilor, pentru Primăria Bacău 2014 e un an aproape ratat.

Pentru că boală lungă, moarte sigură, abia în 2014 a fost reziliat contractul cu cei care s-au umplut de bani în prima fază a lucrărilor la Spitalul Municipal, pentru ca apoi, când la finisaje supravegherea e alta, să dea chix, nenorocind subcontractanții locali. Un contract care trebuia reziliat mult mai devreme, iar rezultatul e că la Spital nu s-a lucrat nimic.

Rețelele termice au o întârziere fantastică, probabil că real e pe la două luni (nu aprovizionarea, ci munca în teren). Insula, proiect oficial prost, conform Bucureștiului, e iar în licitație. Poate, poate, are noroc dl. Rusu de data asta, să nu rămână doar cu ailaltă instituție de pe Calea Mărășești.

Deci, anul viitor vor fi rețelele secundare (numai aici trebuie să se lucreze de vreo 80 milioane lei), Insula, strada Ștefan cel Mare, proiectul cu spațiile verzi, celelalte care nu s-au încheiat pe termoficare – POS Mediu, plus câteva mai mici – Centrul pentru Persoane fără Adăpost, reabilitările termice nefăcute anul ăsta, readucerea la starea inițială a zonelor distruse de lucrările la rețele și la apă – canalizare (unde Erbașu trebuie să lucreze de vreo 10 milioane euro, tot bani europeni). La asta se adaugă Spitalul, care nu se mai oprește din consumat, față de estimări.

De unde banii de cofinanțări și de readus la starea inițială? Alte credite? Economiile de anul ăsta (vorba lui Klaus, „niște fraieri, că n-au știut să cheltuie banii”)?

Prin urmare, anul viitor e nevoie, din cauza amânărilor și diverselor ratări de până acum, de foarte mulți bani, pentru a susține toate investițiile pe bani europeni, pentru a reface zonele distruse de lucrările la rețele și pentru a nu intra în campania electorală din 2016 cu „anul ăsta, în octombrie, se deschide Spitalul Municipal”.

Nu mai punem la socoteală chestii punctuale, gen ce se întâmplă dacă e nevoie de foarte mulți bani la decolmatarea din jurul Insulei sau dacă vine vreo corecție zdravănă pe niște proiecte europene.

Deci, pentru că fraierii n-au fost în stare să cheltuie anul ăsta (plus, mai puțin, anii trecuți), sunt condamnați să cheltuie anul viitor foarte mult. Și să pună și fonduri de la bugetul local. Bacăul nu se poate însă întinde mai mult decât îi e plapuma în materie de împrumuturi, și nici nu e normal să plătim dobânzi pentru că-s tolerate întârzierile de pe șantiere.

Cei trei care conduc Primăria Bacău acum aveau șansa să înțeleagă și să-și asume faptul că interesul comunității, adică realizarea celor de mai sus, e mai important decât visele erotice de a mai avea iar acces pe o listă. Doi dintre cei trei au însă impresia că în ei zace o structură nedescoperită de om politic și ar putea candida în 2016.

Pentru asta, sacrifică interesele unui oraș. Oricum, pe final de 2016 vor fi mărite taxele și impozitele locale, probabil cu +20%. De ce să nu faci acum o creștere moderată, de 5-7%, și mai faci una la fel în 2016? Acum era cu adevărat nevoie, în 2016 e abia faza de început a execuției la viitoarele proiecte europene, în cel mai fericit caz, deci mai puțină nevoie de cofinanțări.

Faptul că lumea e împotriva creșterii taxelor și impozitelor e o tâmpenie. Lumea e împotriva sărăciei, împotriva lipsei locurilor de muncă și împotriva creșterii taxelor și impozitelor fără ca asta să se vadă în creșterea nivelului de trai. Dacă sunt locuri de muncă, dacă sunt bani pentru mers în magazine și pentru vacanțe, iar orașul arată și respiră aer nemțesc, taxele și impozitele devin o discuție banală, pentru că oamenii au bani să le plătească și simt că merită. Problema nu o reprezintă taxele și impozitele, ci faptul că unii sacrifică un oraș de dragul de a ieși în perioada asta și a se lăuda că le-au păstrat la același nivel. Mersi, preferam să văd că nu ratați proiecte de zeci de milioane de euro!.

Iar primul care va suferi e Dragoș Luchian. Nimeni nu-l va întreba în 2016, în campanie, de creșterea taxelor și impozitelor cu 5-7% în 2015, cu un an jumate înainte, ci de Spital, de căldură, de apă caldă, de infrastructură, de locuri de muncă etc..