împărțirea ajutoarelor pentru persoane defavorizate de la Uniunea Europeană, primarii celor mai importante orașe din Transilvania, Crișana și Banat vorbesc de modificarea Codului Muncii, pentru ca oamenii să poată munci mai mult, vorbesc de descentralizare, pentru ca ei să aibă „atribuții pentru dezvoltarea economiei locale”. La Liga Aleșilor Locali, liderii PNL din Ardeal, realeși de trei, patru sau cinci ori, au avut un discurs care și-ar atrage multe antipatii electorale în estul țării: vor mai multă muncă pentru angajații care își doresc și ei asta, dar și mai puține beneficii pentru cei care stau acasă, deși pot munci.

„ (…)orice ați spune toate partidele au fost la putere, am avut experiența partidelor, experiența tehnocraților, care și-au arătat fiecare limitele. Cred că trebuie să învățăm din greșelile care s-au făcut în acești ani (…)” – a precizat primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, la Liga Aleșilor Locali ai PNL, într-o cuvântare în care a vorbit despre „dezvoltarea României”. Limitele Guvernelor și-au pus amprenta în special într-o zonă aflată la sute de kilometri distanță de autostrăzile României, de municipiile reședință de județ ai căror primari pot declara că în ultimii zece ani numărul locurilor de muncă a crescut de la 32.000, la 78.000 (Arad).  

Regiunea Nord-Est – Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț – este departe de tot de Transilvania și Banat și încă este greu de spus dacă cineva are cu adevărat interes să o dezvolte. Am avut și noi reprezentanți în Guvern – Viorel Hrebenciuc, Gabriel Berca, Valerian Vreme, și ne-am ales cu ce ne-am ales.

Mai mult, Liviu Dragnea, președintele celui mai votat partid de Regiunea Nord Est – PSD, spunea săptămânile trecute că „județul Vaslui și încă alte zone din România în care ritmul de dezvoltare a fost mai lent vor fi incluse în programul de guvernare cu un capitol special”. Asta în condițiile în care reprezentanții actualului PSD administrează de 25 de ani atât Bacăul, cât și Vasluiul. În județul Bacău, la Mâlosu, comuna Lipova, la limita cu județul Vaslui, am întâlnit oameni care se exprimă prin onomatopee, cărora le vine greu să se exprime în limba română, din lipsă de educație, din sărăcie.

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, spune că Guvernul nu mai poate tolera izolarea Moldovei: „nu vom putea dezvolta Moldova, oricât s-ar zbate primarii noștri, dacă nu este conectată la zona de dezvoltare, fără autostradă. Fără o conectivitate bună, care să facă firmele să treacă Carpații în zona Moldovei, va fi foarte greu pentru primarii noștri să dezvolte aceste localități, oricât s-ar zbate ei.” Iar în calitate de lider politic, secretar general al PNL, Bolojan spune deschis că nu mai poate fi tolerată plata celor care pot să muncească, dar nu vor: „Este anormal să ai șomaj într-o regiune, dar să nu ai angajați. Sunt niște forme artificiale de menținere a oamenilor în șomaj  pe care PNL nu le poate susține, e clar că șomajul trebuie să fie pentru cei care efectiv nu-și găsesc un loc de muncă, dar dacă la 20-30 km de domiciliul tău există o companie care oferă locuri de muncă, nu ai niciun motiv să stai în șomaj și pentru asta trebuie să susținem modificarea Codului Muncii – din punctul meu de vedere.” .

Din 100 de băcăuani care pot să muncească, sunt ocupați 55. Din 100 de clujeni, sunt ocupați 74.

Cifrele îi dau dreptate.  Conform Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2014 – anul celor mai recente date – în județul Bacău rata de ocupare a resurselor de muncă era de 55%, față de Bihor – 66,9%, Cluj – 73,8%, Alba – 73,6%, Brașov – 76,7%, Arad – 78,4%, 

în timp ce rata șomajului raportată la nivelul anului 2014 e în Bacău – 6,8%, în Vaslui 11,4%, Alba – 7,3%, pentru ca în Bihor, Cluj, Brașov și Arad să fie de la 5,4% în jos. 

Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, conduce un oraș în care s-au dublat locurile de muncă în 10 ani. Chiar și așa, vrea mai mult: „Vin dintr-o comunitate unde în urmă cu 10 ani aveam 32.000 locuri de muncă, în zece ani am reușit să ajungem la 78.000 locuri de muncă, dar în continuare spun, noi nu avem atribuțiuni pentru dezvoltarea economiei locale. Gândiți-vă ce potențial agricol are România și noi nu putem contribui să facem acea etapă de producere-procesare –  desfacere. România este al șaptelea exportator de grâu și este primul importator de biscuiți, ca și cum noi nu știm să producem biscuiți. Anul trecut am dublat producția de roșii și nu mai facem bulion. Toate aceste lucruri sunt cauzate de faptul că țara s-a centralizat și vrem atribuții pentru dezvoltarea economiei locale, pentru ca oamenii să aibă locuri de muncă, pentru ca noi să nu mai stăm cu mâna întinsă la Guvern.

„Schimbați legea! Vrem ca angajații, dacă vor și ei, să poată munci mai mult!”

Punctele de vedere ale primarilor PNL din Vest au accentuat nevoia unor schimbări de substanță: „În partea de Vest a României există un șomaj foarte mic, practic companiile nu mai au pe cine să angajeze, e o problemă reală, trebuie să venim cu soluții. Mie mi se pare anormal că, dacă suntem rămași în urmă, să nu putem lucra și sâmbăta, dacă angajații vor asta și firmele să trebuiască să le dea zile libere, este un non-sens. Ar trebui să susținem modificarea Codului Muncii, ca cine vrea să lucreze și sâmbăta să fie plătit dublu, atât. Este anormal, cât timp nu ai pe cine angaja, să nu poți să lucrezi 10 ore la o firmă, dar să poți să lucrezi cu normă întreagă la firmă și cu jumătate de normă la altă firmă. În felul acesta eu cred că putem să creștem productivitatea, să creștem salariile, iar firmele noastre să se păstreze competitive în piețele europene” – a declarat primarul Ilie Bolojan, care a vorbit și despre implicarea autorităților locale în zona de învățământ, o zonă care este „decuplată de la realitățile economice.”

 

(…)trebuie să dăm un răspuns abandonului școlar din mediul rural, trebuie să dăm un răspuns faptului că ies foarte mulți tineri de pe băncile facultăților care nu mai lucrează în specializarea pe care o au și pentru asta eu cred că autoritățile locale trebuie să aibă un rol mai mare în sistemul de învățământ preuniversitar. Orice ar fi, primarul știe mai bine de ce angajați au nevoie firmele, și trebuie să dăm prioritate realității economice în dauna confortului oamenilor care lucrează în sistemul de învățământ. Același lucru se aplică și învățământului universitar” – Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.

Realitatea, nivelul și preocupările Regiunii Nord-Est sunt însă cu totul altele.

Eu sunt un om care vin din Est, la Oradea e îngrijorare că nu mai e forță de muncă, la noi e îngrijorare că în fiecare zi dispar locuri de muncă. De ce? Pentru că în Moldova față de Ardeal sunt de trei ori mai puține aeroporturi, pentru că în Ardeal se construiesc două magistrale de autostrăzi, în Moldova nici măcar nu se pomenește, în Moldova există o rămânere în urmă majoră a infrastructurii, în Moldova Valea Prutului suferă de sărăcie endemică, de la Galați la Botoșani” – a luat cuvântul și Victor Paul Dobre, deputat de Galați, dar și fost „ministru delegat pentru administrație”.

Despre realitatea din Moldova vorbește însă și deputatul Ionel Palăr.

Colegii liberali din Ardeal şi-au dovedit pe deplin competenţa administrativă şi politică. Acești colegi conduc oraşe care pot concura sub aspectul infrastructurii şi al investiţiilor cu unele din vest. Am spus-o de multe ori, argumentat, că, nu putem vorbi despre o singură Românie. Avem mai multe Românii – România clujenilor, o Românie a orădenilor, a arădenilor sau a timișorenilor. Există însă și România băcăuanilor, a vasluienilor, a botoşănenilor, o Românie uitată, care aşteaptă parcă să se tragă cortina, sau, dacă vreţi să vă spun mai dur… să se traseze graniţa. Indiferent că sunt clujeni, orădeni, arădeni, toți cei cu experienţă administrativă,  cu putere decizională politică şi administrativă trebuie să înțeleagă că avem nevoie de o singură Românie. Ne-am săturat de promisiuni, ne-am săturat de angajamente, ne-am săturat de Master-Planuri, ne-am săturat de îmbărbătări şi încurajări, de uşi deschise doar pe jumătate” – a declarat pentru bacauinfo.ro Ionel Palăr, care a vorbit și la evenimentul de la Brașov: „Moldova nu stă cu mâna întinsă, Moldova muncește, dar când nici una dintre primele 20 de investiții ale statului român nu e în Moldova, familiile noastre pleacă acolo unde au de lucru, iar copiii cresc fără părinți. Dacă Moldova are 20 – 25 % din populația țării, merită măcar 4 din primele 20 de investiții ale statului român, pentru a oferi șanse acasă. Nu vrem favoritisme, protecție socială și subvenții – vrem șanse egale în marile investiții ale statului. Nu avem investitori străini pentru că tinerii care au plecat din satele noastre cu sutele de mii sunt propriii noștri investitori străini.

Conform Institutului Național de Statistică, în 2015 în România existau în total 747 km de autostradă, niciunul în Regiunea Nord-Est, niciunul în Regiunea Sud-Vest, și nici 2016 nu se va încheia altfel. 

Liderii liberali din Transilvania, care fie aduc la bugetul local 22 milioane euro printr-un Festival (Emil Boc, la Cluj-Napoca), fie se pot lăuda cu atragerea a peste 2000 euro/cap de locuitor din fonduri europene (Mircea Hava, la Alba-Iulia) duc și nu duc în spate problema sărăciei din Nord-Est, subliniind că totul pleacă de la infrastructură.

Această responsabilitate o ai, o simți, ești român, ai vrea să fie toți la fel, însă hai să fim serioși și cinstiți până la capăt. Cămașa e mai aproape decât paltonul și atunci încerci să aduci totul la tine. Guvernul trebuie să facă lucrul ăsta: aici atât, acolo atât. Uitați-vă la Programul pe Delta Dunării: 1 miliard de euro – e foarte bine, este drept că am sărit în sus, m-am enervat, m-am gândit de ce atâția bani acolo, m-am gândit că o să asfalteze și canalele… dar este obligatoriu ca acolo să se dezvolte, dar să dezvolți sustenabil pentru că a asfalta o stradă și a duce canalizare la care nu se leagă nimeni… totul trebuie dus pe sustenabilitate, posibilități de locuri de muncă, dezvoltare. Orașele… noi nu putem nici prin lege să susținem pe altcineva decât pe noi. Da, putem să ne asociem, dar gândiți-vă un oraș din Transilvania, peste munți, cum poate să facă o punte de legătură? Este greu, este imposibil. Autostrăzile sunt iarăși niște lucruri legate de dezvoltarea națională, dacă exista descentralizare eu vă spun sigur că erau gata” – a declarat primarul orașului Alba-Iulia, Mircea Hava, pentru bacauinfo.ro.

 

Emil Boc: „O țară este unitară prin capacitatea ei de a avea forță economică în fiecare zonă a ei

Ne uităm la această viziune care înseamnă și ceea ce UE spune – coeziune. Nu poți să dezvolți o țară doar în anumite zone, o țară este unitară prin capacitatea ei de a avea forță economică în fiecare zonă a ei. Din nefericire, avem o regiune care este printre cele mai sărace din UE, dacă nu chiar cea mai săracă. Aici trebuie să ne concentrăm dacă suntem cu adevărat atașați interesului național (…) Nu mă mai uit în trecut, mă uit doar la prezent și viitor. Cred că așa cum se spune la noi, în Ardeal, e coaptă problema, în unanimitate sau aproape toți și-au dat seama de necesitatea acestei infrastructuri care aduce investiții și locuri de muncă. Nimeni nu vine dacă nu ai un aeroport competitiv, dacă nu ai o autostradă, dacă nu ai centuri de ocolire ale marilor orașe, de aici începe discuția de bază. După aceea se vorbește de celelalte facilități locale, care țin de teren, de taxe, de impozite, dar abecedarul investițiilor înseamnă autostradă, centură ocoilitoare, aeroport.(…) – a declarat și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, pentru bacauinfo.ro.

 

Între timp însă, speranțele locuitorilor din Regiunea Nord-Est mor încet și sigur. Am avut și noi miniștri, lideri politici de anvergură națională, nu doar ardelenii. Dar e ca și cum nu i-am fi avut.