Satul sinistraţilor a ajuns sat de vacanţă pentru protipendada Oneştiului, iar modul în care au fost cheltuite fondurile europene a ajuns la Parchet

Satul Rotunda, ridicat de Guvern cu 6 milioane lei, este nelocuit şi generează o gaură în

contabilitatea Primăriei Gura Văii de 5 milioane de lei. Cele 205 case au fost construite în regim de urgenţă după inundaţiile din 2006, la un preţ de 18.000 lei (3,7 milioane lei în total). Drumul de acces amenajat cu alte 2,29 milioane lei, reţeaua de curent electric, apa curentă trasă în sat de Primărie în 2013 sunt investiţii efectuate fără beneficiar. Cu privire la constatările Camerei de Conturi, aflată în control la Primăria comunei Gura Văii, au fost sesizate organele de cercetare penală. „(…) împreună cu avocaţii am chemat în garanţie Consiliul Judeţean, pentru că acea investiţie a fost supervizată de o comisie de jurişti de la Consiliul Judeţean. Presupun că va plăti şi Consiliul Judeţean, şi comuna,” spune Valerică Mihalcea, primarul comunei Gura Văii.

Construcţiile din satul Rotunda s-au transformat în trei ani din locuinţe sociale pentru sinistraţii rromi în case de vacanţă pentru doctori, consilieri locali din Oneşti, directori de firme şi oricine avea să plătească o taxă de concesiune de 506 lei/an, fără TVA. Din 2014, actualul primar a început demersurile pentru a vinde casele.

După inundaţiile din 2006, Guvernul condus atunci de Călin Popescu Tăriceanu a alocat fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a 205 case pe dealul Rotunda, departe de pericolul apelor. Acestea erau destinate sinistraţilor cărora le-au fost afectate gospodăriile de râul Trotuş, ieşit din matcă.

„Casele de la Rotunda au fost construite în 2006, iar recepţia lor s-a făcut în septembrie acelaşi an. După ce au fost construite casele, rromii au stat acolo până-n 2007. Au stricat, au luat geamuri, ferestre, instalaţia electrică, firele de cupru din perete, tot. Şi, cum nu mai aveau ce fura, au plecat de acolo. Ce-i drept, satul era izolat, iarna accesul era greoi, încă nu se trăsese apa, aveau doar curent electric. Apa a fost trasă spre finalul lui 2013,” explică Valerică Mihalcea, primarul comunei Gura Văii.

Una dintre problemele sesizate de Camera de Conturi şi înaintată organelor de anchetă penală vizează drumul de acces către satul pentru rromi cocoţat pe dealul Rotunda. „Pe drumul spre Rotunda s-au cheltuit 2,29 milioane lei. Banii proveniţi din Fondul Solidaritatea al Uniunii Europene, destinaţi drumului, erau doar pentru readucerea la starea iniţială, nu pentru a îmbunătăţi starea drumului. 800 m din drumul respectiv erau ai comunei Gura Văii, dar fiindcă nu se putea face tot accesul pe teritoriul comunei, pe islaz, au mers pe varianta prin cartierul Slobozia, Oneşti. O parte din 1,8 km aparţinea Consiliului Local Oneşti şi trebuia să-l transfere în patrimoniul comunei. Hotărârea de Consiliu Local Oneşti pentru trecerea în patrimoniul comunei a drumului a venit după ce banii au fost investiţi,” explică Valerică Mihalcea.

Bugetul local este afectat an de an de debitele neîncasate în cuantum de 5 milioane de lei, reprezentând pagubele produse caselor. Mihalcea s-a arătat nemulţumit de constatările inspectorilor, dar şi de evaluarea pagubelor asupra caselor, realizată de angajaţi ai Primăriei. „Camera de Conturi ne-a impus şi prejudiciul provenit din distrugerea caselor. Valoarea pagubelor calculată de funcţionarii Primăriei pentru fiecare casă este de 27.000 lei. Consider că e supraevaluată, pentru o casă pe care nimeni nu dădea mai mult de 15.000 lei. Supraevaluând paguba, debitul înregistrat în contabilitate a ajuns la 5 milioane lei. Sumă care, în mod normal, ar fi trebuit recuperată de la rromii care au stat acolo şi au produs stricăciunile. Suma este enorm de mare, iar Camera de Conturi a înaintat raportul la Procuratură.”

Pentru plata celor 2,29 milioane lei, care au fost cheltuiţi cu amenajarea drumului spre Rotunda, primarul comunei a chemat „în garanţie Consiliul Judeţean, pentru că acea investiţie a fost supervizată de o comisie de jurişti de la Consiliul Judeţean. Presupun că va plăti şi Consiliul Judeţean, şi comuna.”

Deşi timp de 25 de ani casele nu puteau fi înstrăinate, fostul primar al comunei şi Consiliul Local au decis să concesioneze casele părăsite de rromii sinistraţi, care nu s-au obişnuit cu înălţimile şi au coborât pe Valea Trotuşului, mai aproape de platforma petrochimică, pentru a valorifica instalaţiile de fier ale acesteia.

„Romii au părăsit locul şi, printr-o hotărâre de Consiliu Local, s-a hotărât concesionarea caselor. Trebuia oprită cumva distrugerea caselor. Ce soluţie avea Primăria atunci?” se întreabă actualul edil, Mihalcea. „În 2009 s-au încheiat contracte de concesiune pentru 179 case din 205, cu cetăţeni diferiţi. Gândeau că vor avea o casă de vacanţă acolo sus.”

Printre concesionari se numără directori de societăţi comerciale, doctori, consilieri locali din Oneşti, oameni cu posibilităţi financiare, dar care nu şi-au achitat taxa de concesiune.

Valerică Mihalcea, primarul comunei Gura Văii: „Taxa era de 506 lei/an, fără TVA. În contractul de concesionare a fost prinsă doar casa, nu şi terenul. Deci nu s-a luat taxă şi pe teren. Ne judecăm pentru taxa de concesiune pentru 147 case, iar o parte şi-au reziliat contractul, o parte mai sunt acolo. Pentru 49 avem deja hotărâre definitivă şi irevocabilă şi vor plăti. Din 2009 până-n 2012 nu era trimisă nici o înştiinţare de plată, nici o somaţie. Debitele acumulate erau serioase, nu a fost emis nici un titlu executoriu.”

Acum mai sunt doar câteva case locuite permanent sau temporar. Restul arată semnele furturilor comise de rromi înainte de a părăsi satul. Imaginea sinistră e completată de acoperişurile smulse de vânt, care dezvăluie scheletul de lemn al caselor; de numerele şi numele vopsite pe pereţi, lângă locul unde ar trebui să fie uşa casei. Liniştea profundă e întreruptă pe alocuri de câinii hoinari veniţi din satele de jos: Gura Văii ori Slobozia.

Din 2014, primarul priveşte cu alţi ochi locul, pe care vrea să-l transforme, gândind o pârtie care să atragă orăşenii oneşteni plictisiţi de spectacolele oferite de primarul Neghină.

„Dacă fostul primar avea viziune, trăgea toate utilităţile acolo. Oameni interesaţi erau să vină acolo să se relaxeze. Trebuia să ţină lucrurile din scurt. Cât era să amenajez cu un buldo o pârtie acolo, pentru sanie sau pentru cei care veneau cu schiurile. Acum eu vreau să le vând. Am răspunsul afirmativ din partea Consiliului Judeţean şi le scot la licitaţie. La ora actuală le-am intabulat şi cadastrat, urmează să evaluăm valoarea caselor şi a terenului, cred că undeva pe la 10.000 lei. Sunt şi solicitări,” declară Valerică Mihalcea, primarul comunei Gura Văii.