cazierul. Politicienii au însă derogare, iar listele PSD și ALDE pentru alegerile parlamentare sunt pline de exemple de candidați urmăriți penal sau condamnați. Fostul președinte al Partidului Social Democrat, Victor Ponta, a primit „derogare” de la Codul de Integritate al PSD pentru a putea candida la alegerile parlamentare din 11 decembrie în ciuda faptului că se află sub control judiciar. Fostul premier deschide astfel lista pentru Camera Deputaților în Gorj. Nu este însă singurul candidat cu probleme în sfera penală care se va afla pe listele partidelor, pentru că în România condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor un mandat în Parlament sunt mai permisive decât condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un gestionar, un paznic sau un funcționar. Așa se face că legislația permite accederea unor pușcăriabili în forul legislativ, ajungându-se la paradoxul ca infractori dovediți să stabilească normele. La presiunea publică unele partide și-au curățat listele, dar PSD, ALDE și PMP insistă să trimită în Parlament urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați definitiv.

Conform Legii 208 / 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente în România, nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege și de a fi alese, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, și nu pot fi aleși cetăţenii care fac parte din categoriile speciale prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României (judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică).

Astfel, lista celor cu probleme penale care vor un loc în Parlament e mare, mai puțin la PNL și USR, în cazul cărora, cu câteva excepții, politicienii cu probleme penale au făcut un pas în spate sau au avut interdicție de la început.  

ALDE colcăie de politicieni condamnați definitiv sau cu probleme în justiție, pe care i-a inventariat senatorul Vasile Nistor: 

Călin Popescu Tăriceanu (copreşedinte ALDE, preşedinte al Senatului României) – trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, audiat de DNA ca martor într-un dosar de corupţie;
Cătălin Harnagea (copreşedinte ALDE Sector 3, copreşedinte ALDE Vâlcea) – cercetat pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft;
Varujan Vosganian (senator ALDE) – scăpat de colegii din Senat de urmărirea penală pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi delapidare;
Daniel Chiţoiu (deputat, fost Secretar General ALDE) – scutit prin votul parlamentarilor de urmărirea penală în dosarul „ASF;
Ovidiu Silaghi (deputat ALDE) – urmărit penal în 5 dosare;
Eugen Durbacă (senator, vicepreşedinte ALDE, preşedinte ALDE Galaţi) – cercetat de procurori într-un dosar vizând săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu;
Dorinel Ursărescu (deputat ALDE) – condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii şi cercetat de DNA într-un nou dosar;
Adrian Ştef (preşedinte CJ Satu Mare, preşedinte ALDE Satu Mare) – acuzat de ANI de conflict de interese penal;
Steluţa Cătăniciu (deputat ALDE, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor) – acuzată de ANI de conflict de interese administrativ;
Cristian David (fost ministru al Internelor, responsabil cu organizarea evenimentelor în cadrul ALDE) – trimis în judecată pentru că ar fi primit mită 500.000 de euro;
Dian Popescu (senator ALDE) – condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice;
Christian Gigi Chiru (senator ALDE) – condamnat în primă instanță la șase luni închisoare cu suspendare pentru mită electorală în alegerile locale din 2012 şi urmărit penal în alt dosar, pentru luare de mită (1,5 milioane de euro) şi spălare de bani;
Mircea Moloţ (preşedintele ALDE Hunedoara, fost președinte al Consiliului Județean Hunedoara) – urmărit penal pentru trafic de influenţă, luare de mită, folosirea influenţei, instigare la spălare de bani, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat;
Ion Ariton (senator ALDE, preşedintele ALDE Sibiu, fost ministru al economiei) – cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute”, cercetat în 2002 pentru neglijenţă în serviciu şi fals intelectual;
Aristotel Căncescu (preşedinte ALDE Braşov, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov) – trimis în judecată pentru de abuz în serviciu, luare de mită, spălare de bani, trafic de influență și instigare la tentativă de abuz în serviciu; reținut din nou pentru alte infracțiuni de luare de mită
Octavian Marius Popa (deputat ALDE, vicepreşedinte al Biroului Politic Central al ALDE) – „coleg de dosar” cu preşedintele Tăriceanu, audiat ca martor în dosarul de corupţie al fostului viceguvernator, Bogdan Olteanu;
Scarlat Iriza (deputat ALDE) – personaj controversat, pe care presa îl descrie ca fiind plin de bani şi de dosare penale întocmite în urma implicării în mai multe privatizări frauduloase;
Andrei Voloşevici (senator ALDE, fost primar al Ploieştiului) – trimis în judecată pentru abuz în serviciu și două fapte de trafic de influență;
Tudor Pendiuc (fost primar al Piteştiului, anunţat ca şi candidat ALDE la Senat) – trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave;
Mihăiţă Calimente (deputat ALDE, preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SIE) – acuzat de ANI de conflict de interese;
Ioan Lazăr (preşedinte ALDE Alba) – cercetat penal pentru implicare în activităţi de trafic de persoane  

Ionică Anuţoiu (lider ALDE Braşov, vicepreşedinte naţional ALDE) – condamnat în 2007 pentru lovituri cauzatoare de moarte, cercetat, în prezent, pentru fraude bancare.

Și la PSD lista are nume grele: Victor Ponta – control judiciar; Liviu Dragnea – condamnat definitiv; Lia Olguţa Vasilescu – trimisă în judecată; Ecaterina Andronescu – urmărită penal; Florin Cârciumaru – urmărit penal, dar numărul lor e mai mare.   

În cazul lui Victor Ponta și al fostului său coleg de partid și Cameră, deputatul Sebastian Ghiță, actualul primar al Bacăului, Cosmin Necula, ori a votat împotriva solicitărilor DNA, ori nu s-a prezentat la momentul dezbaterilor. Asta deși în campania sa electorală una dintre temele importante a fost „anticorupția”. Ca parlamentar, în cazurile Ponta și Ghiță, Necula a fost însă ori împotriva solicitărilor DNA, ori nu s-a prezentat. 

Tot dinspre PSD s-a tot murmurat numele lui Liviu Dragnea pentru funcția de prim-ministru. O altă funcție pentru care în România nu este necesar cazierul judiciar, cum este necesar unui cetățean roman care vrea să devină gestionar, de exemplu.

Cei mai mulți dintre acești politicieni ar putea avea un cuvânt de spus în privința bugetului național, dar ar fi respinși, de exemplu, la un concurs pentru un post de gestionar. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), Dan Buftea, a explicat ce criterii trebuie să îndeplinească un gestionar pentru a fi angajat, citând o lege în care Poliția e Miliție și acum.

„În ceea priveste încadrarea în muncă a gestionarilor, aceasta presupune depunerea unui certificat de cazier la angajator de către solicitantul postului respectiv, […] pentru că: „Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvârşirea vreuneia dintre următoarele infracţiuni:

a) infracţiuni intenţionate contra patrimoniului;

b) infracţiuni de corupţie şi de serviciu;

c) infracţiuni de fals;

d) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată;

f) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

g) infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

    Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel împotriva căruia a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. 1.

    Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. 1 atrage suspendarea calităţii de gestionar.”

 Într-un recent interviu acordat Adevărul, președintele României a exemplificat paradoxul cu angajarea paznicilor. „De fiecare dată când se angajează agenți de pază, prima condiție este să nu aibă cazier, să nu fie penali. Pai cum se poate ca cineva care păzește țara să aibă dosar penal? Este o condiție minimală”, a declarat Iohannis. 

Pe lângă gestionari și paznici, mai au nevoie de cazierul judiciar la dosarul de angajare funcționarii publici, consilierii juridici, medici, farmaciști, polițiștii etc., însă în acest moment nu există o lege care să cuprindă lista ocupațiilor pentru care este solicitat cazierul judiciar.

Până în august 2016, orice român care dorea să plece la muncă în afara țării prin Compartimentul pentru Ocuparea Forței de Muncă în Străinătate din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) trebuia să depună la dosar și cazierul judiciar, indiferent că aplica pentru un post de femeie de serviciu, barman, bucătar, mecanic auto sau de medic.