Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.

Moineşti – DADA City, aşa este cunoscut în cercurile artistice din Statele Unite ale Americii locul care

l-a dat pe purtătorul manifestului DADA. Mai degrabă o atitudine, o revoltă generatoare de idei contrare artei, tradiţiei şi moralei tradiţionale, curentul DADA a prins rădăcini la Moineşti. Prin intermediul dualităţii concepţiilor de vechi şi nou, orașul încearcă să se poziţioneze astăzi pe scena evenimentelor culturale semnificative, exploatându-şi trecutul.

Vechiul târg al Moineştilor, cu o moştenire culturală evreiască pregnantă, a devenit de-a lungul timpului tărâmul creator al celor care aveau să joace un rol major în viaţa culturală europeană (extinsă şi în SUA) şi românească.

„Simt că locurile astea mă iubesc” sunt cuvintele unuia dintre aceştia, pictorul Ştefan Luchian. Este aprecierea unui străin venit în 1909 în oraşul natal al celui ce avea să intre în istorie drept cofondatorul curentului DADA, Tristan Tzara. Cărările celor doi poate chiar s-au întâlnit în locul izvoarelor minerale, astăzi Parcul Băi. Unul aflat în plin maturitate artistică, altul zbuciumat de o perioadă prolifică de acumulare. Tristan Tzara avea să publice în 1912, împreună cu Marcel Iancu, Ion Vinea şi cu binecuvântarea lui Alexandru Macedonski, revista „Simbolul”.

Eforturile municipalităţii moineştene de a confirma aprecierea lui Ştefan Luchian se traduc în evenimente culturale din ce în ce mai semnificative de la un la altul.

Dacă în cercurile artiştilor din Statele Unite Moineştiul este perceput şi numit DADA City, în tzara lui Tristan cu greu se pot recupera trecutul şi valoarea culturală apreciate oriunde în lume.

„Prin monumentul Dada, care străjuie intrarea în Moineşti dinspre Bacău, în cercurile avangardiste din America Moineştiul este cunoscut ca DADA City tocmai datorită acestui monument. E important pentru noi, ne defineşte, iar un personaj de talie internaţională merită să fie cultivat la Moineşti, memoria lui, moştenirea lui,”  îşi exprimă convingerea Viorel Florin Costea, expert în comunicare şi purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Moineşti.

Calendarul evenimentelor susţinute de Primăria Moineşti include spectacole, festivaluri concurs şi simpozioane la care participanţii devin din ce în ce mai specializaţi. Caracterul de nişă al evenimentelor culturale se îmbină cu festivalurile de dans şi muzică sau de datini şi colinde.

Din aprilie şi până anul vechi se preschimbă în anul nou, Moineştiul trăieşte, provoacă, îndeamnă la vizite turiştii, pentru a se convinge că locurile astea îi iubesc.

Simpozionul naţional Tristan Tzara şi cultura DADA e unul dintre evenimentele din calendarul de promovare a potenţialului turistic a municipiului Moineşti. Este un program finanţat prin POR, iar acum se află în perioada post-implementare, după ce a căpătat anul trecut un caracter internaţional.

Producţia cinematografică a Oanei Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania de la Cluj, a fost prezentată şi la Moineşti, după ce a rulat la Institutul Francez.

„Oana Giurgiu a realizat un film intitulat Aliyah Dada, pentru care a filmat inclusiv în Moineşti acum 5 – 6 ani, cu promisiunea la momentul respectiv că îl va lansa şi la Moineşti. Atunci ne-a spus că va dura chiar 5 – 6 ani şi i-am spus că ne uităm în zare şi că o aşteptăm la Moineşti,” spune Viorel Florin Costea.

Moineşteni remarcabili sunt aduşi în atenţia audienţei simpozionului. Unul dintre aceştia este Alphonse Sattinger, renumit portretist şi peisagist, confirmat de New Graphics cu The Golden Prize (1987).

„E o prezentare a unui alt mare moineştean, fost director de programe artistice la The New Yorker, Alphonse Sattinger, care a transmis şi un salut pentru eveniment. E o prezentare a activităţii şi operei sale,” – Viorel Florin Costea, purtător  de cuvânt Primăria Moineşti.

Cel de-al patrulea volum din Caietele lui Tristan Tzara va intra în curând sub tipar, datorită efortului depus de profesorul Vasile Robciuc, preşedintele Asociaţiei cultural – literare „Tristan Tzara”, împreună cu administraţia locală.

„Vrem să transformăm încet-încet această manifestare într-un eveniment mai amplu. Ne-am dori foarte mult un festival internaţional de poezie, în care să avem aici pentru câteva zile oaspeţi din mai multe ţări, care să discute la Moineşti, să recite la Moineşti din opera lor, să calce pe urmele lui Tristan Tzara,” îşi dezvăluie intenţiile Viorel Florin Costea. „Discutăm cu poetul Iulian Tănase, care e moineştean, care e tradus în foarte multe limbi, şi care ne spune că are un plan pentru acest festival.”  

Prinsă între cultura suprarealistă a dadaismului şi memoria tradiţiei găzarilor şi petroliştilor de pe Valea Tazlăului, între vechiul târg evreiesc şi contemporan, Moineştiul îşi compune imaginea, pentru moment, în creion.