Un ochi râde, altul plânge în prima zi a anului universitar 2015 în municipiul Bacău. La

Universitatea „Vasile Alecsandri”, rectorului Valentin Nedef îi sclipesc ochii la numărul de studenți, care a crescut, la faptul că „sunt 1.500.000 euro, bani pentru cercetare din fonduri proprii”, în timp ce bucuria rectorului Universității „George Bacovia”, Tatiana Puiu, e moderată, într-un an în care numărul de boboci e mai mic decât jumătatea numărului din 2008, de exemplu.

La Universitatea de stat a început noul an la ora 10:00, în Aula Vasile Alecsandri. Rectorul Valentin Nedeff a raportat ca un prim succes numărul de „bobocei” – 2153 și un total de 5600 studenți, din care 330 din alte 12 țări – Algeria, China, Franța, Libia, Maroc, Moldova, Ucraina, de exemplu.

Am avut o admitere mai bună, cu 20% mai mulți studenți confirmați în acest an, aceasta este o noutate. A doua este că am acceptat mult mai mulți studenți atât din spațiul european, cât și din celelalte țări, chiar și din Africa, și Asia. Am reușit, prin demersurile făcute prin Consiliul de Administrație al Universității, să obținem mai multe locuri bugetate, știind că suntem într-o zonă un pic mai săracă a Europei și a României. Acest lucru dă o șansă mai multor tineri de a face studii universitare. În același timp am deschis Universitatea mult mai mult relațiilor internaționale. Anul trecut noi am primit locul I pe țară pentru internaționalizarea Universității, e o universitate mică, regională, dar cu peste 2% din studenți care studiază în alte țări europene cel puțin un semestru, iar media pe țară este de 0,5%” – a declarat încântat Valentin Nedeff.

Cu puțin înainte de 12:00, oră la care fusese anunțată deschiderea anului universitar la Universitatea „George Bacovia”, era pustiu. Pustiu pe dinafară, pustiu pe dinăuntru. Ici-colo câte un cadru universitar, câte un student. Nici Aula Moldova nu a fost neîncăpătoare, ca în alți ani. Asta pentru că la Bacovia au început anul în jur de 250 „boboci”, iar în total sunt acum peste 600. Cert este că în 2015 s-au ocupat doar „o treime” din locurile alocate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – ARACIS.

Ne bucurăm că și anul acesta începem un an universitar pe care ni-l dorim cu rezultate bune, în mod deosebit pentru studenții noștri, căci rațiunea unei universități constă tocmai în studenții pe care îi are; anul pe care îl începem nu o să fie prea ușor, din cauza numărului de studenți, care este mai mic decât capacitatea pe care ARACIS ne-a acordat-o. Totuși, colegii mei cu siguranță vor acorda aceeași atenție procesului educațional, astfel încât să trecem peste momentul acesta nu foarte comod, ăsta este adevărul, însă nu este nici de netrecut. Am avut studenți foarte mulți, acum avem mai puțini, importantă până la urmă este calitatea actului educațional și calitatea specialiștilor care ies de pe băncile universității noastre. Legat de calitatea specialiștilor, chiar suntem mândri de cei care au plecat de la noi, pentru că informațiile cu privire la inserția absolvenților noștri pe piața muncii ne fac să fim optimiști și mândri de ei și de noi” – a declarat rectorul Universității „George Bacovia”, Tatiana Puiu.

Motivele care au dus la scăderea numărului de „boboci bacovieni” sunt multiple. Trei dintre ele ar fi natalitatea, promovabilitatea examenului de bacalaureat, dar și nivelul de trai.

Și la noi, ca în tot învățământul superior, în primul rând natalitatea a afectat numărul studenților, dar și un bacalaureat care se pare că încă pune mari probleme, iar aici pentru mine este un mare semn de întrebare. Nu sunt pregătiți liceenii pentru bacalaureat sau subiectele nu sunt pe măsura a ceea ce se face în liceu. Nu este admis, după mine, să termini 4 ani de liceu și să nu poți lua bacalaureatul, așa cum nu mi se pare normal să treacă trei ani printr-un studiu de licență și să nu fie în stare să-și ia licența. Probabil undeva la mijloc de împletesc cauzele. A treia cauză e nivelul de trai, deși pentru cei din zonă cheltuielile cu urmarea cursurilor într-o universitate particulară sunt mai mici decât cu întreținerea într-un centru universitar mare. În medie, taxa la noi e de 3.000 lei pe an, plătibili în mai multe tranșe; dacă împarți 3.000 lei la 12 luni nu e mult, dar depinde și de sistemul de referință, pentru că dacă acasă veniturile sunt mici…” a mai adăugat prof. univ. dr. Tatiana Puiu.

În timp ce Universitatea „George Bacovia” a terminat anul 2014 cu venituri totale de 3.476.357 lei și o pierdere de 3.101.528 lei, după ce în 2009 raporta 9.988.511 lei venituri și un profit de 2.623.431 lei, la Universitatea „Vasile Alecsandri” e totul numai lapte, numai miere, dar și rectorul Nedeff cu soția au plecat acasă cu aproape 30.000 lei / lună.

Sună a laudă, universitatea are și la ora actuală 1.500.000 euro pentru cercetare, bani suplimentari. Banii ăștia îi obținem din fonduri proprii. Universitatea a dat toate hotărârile judecătorești la colegi, suntem singura universitate din țară care este la zi cu plățile, universitatea reușește să se integreze în toate programele cu fonduri europene, pentru că avem și noi cu ce contribui. În ultimii ani universitatea este pe plus întotdeauna” – a declarat prof. univ. dr. Valentin Nedeff, care apreciază că declinul universităților private este cauzat de contextul actual.

 „Dacă în 2008 vorbeam de o promovabilitate a examentului de bacalaureat de 80-90%, acum vorbim de 50 și ceva la sută. Și e normal ca la o oferă bugetară de 50.000 – 60.000 locuri să nu mai încapă și ofertele cu taxă. O parte din ele sunt de calitate, își fac treaba, cum sunt în Bacău, dar sunt și universități care au fost adevărate fabrici de diplome, o afacere profitabilă și acum își merită soarta” – a declarat Nedeff.

Nu sunt puncte negre numai pe învățământul particular, sunt scandaluri care erup și în învățământul de stat. Pe mine chiar mă deranjează sintagma, fabrică de diplome. Pentru că eu chiar merg cu studenții mei și stau alături de cei care termină la stat. Nu toți, dar nici la stat nu sunt toți foarte buni. Vă spun sincer, merg la orice interviu cu absolvenții mei alături de cei de la stat, din orice altă universitate de stat. La Alecsandri numărul de studenți era normal să crească, în primul rând pentru că sunt și multe locuri bugetate și pentru că a crescut cererea la specializările care nu se găsesc în învățământul privat. E multă cerere pentru educație fizică și sport, kinetoterapie, iar în ultimii ani se schimbă și imaginea despre inginerie, au început tinerii să se îndrepte spre inginerie în măsura în care mișcă puțin și mediul economic cu industrie” – a mai declarat Tatiana Puiu.

La Alecsandri, ce-i drept, am dat numai peste kinetoterapeuți boboci, și ingineri.

Petrică Cimpoi, din Botoșani, a dat acum la Ingineria Mediului, la vârsta de 24 ani, Alexandra Anghelache deși a terminat la Arte și cântă la petreceri  a dat la Inginerie produse alimentare pentru că „are un viitor WOW”, iar Andrei Dascălu a dat la Kinetoterapie cu gândul la salariul de 2.000 euro pe care l-ar putea câștiga în străinătate.