În fața amenințării Romprest de a renunța la contractul de salubritate, primarii din ADIS trântesc întreg proiectul de 36 milioane euro. Operatorul le-a dat

termen până la 30 martie pentru a aproba în consiliile locale cerințele rezultate în urma negocierii. În caz contrar, Romprest va acționa în instanță ADIS în vederea recuperării investiției realizate (acum 11 milioane euro) la care se adaugă 7 milioane lei (1,55 milioane euro), adică profitul firmei din valoarea contractului de 140 milioane lei pe cei 8 ani. În continuare, Onești, Moinești și Berzunți încalcă prevederile contractuale. Moinești promovează ideea acceptării unei corecții financiare pe proiect, încasată și plătită de Consiliul Județean, în timp ce Oneștiul consideră că taxa este umflată. Berzunți acuză conducerea executivă a Asociației de înțelegeri cu patronatul Romprest. Deodamdată, ADIS a colectat bani doar pentru plata depozitării deșeului, nu și pentru serviciile prestate de operatorul de salubritate. Romprest înregistrează o gaură de 560.000 lei, după prima lună.

Ședința Adunării Generale a Acționarilor din cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate, circ garantat livrat de primarii din județ. Puși în fața amenințării de reziliere a contractului de salubritate, edilii se gratulează mai mult sau mai puțin subtil.

„Domnule primar, pentru asta nu-ți trebuie curaj, îți trebuie prostie!”Nicolae Andrușca, primarul comunei Bogdănești, către Ștefan Tifan, primarul comunei Berzunți.

„Mulțumesc, domnule profesor. Uite ce deștept ești mata,” răspunde Tifan.

Dacă în 2015 mai erau încă unități administrativ teritoriale cu gunoaiele aruncate la marginea satului și care nu aveau taxă de salubritate instituită sau era una modică, de genul 1 leu/lună/familie, în 2016 primarii s-au trezit că trebuie să explice locuitorilor de ce este nevoie de o taxă pentru colectarea și transportarea gunoiului.

„Într-adevăr, ne-ați trimis teancurile de hârtii, am aprobat… că așa a fost, dar acum suntem certați, ne luăm ciocane-n cap. La mine e scandal. Nu e zi să nu avem scandal în comună. Nu mai veniți cu povești,” își varsă nervii Iulian Durlan, primarul comunei Căiuți.

Discuțiile au vizat rezultatele obținute din cadrul întâlnirii de negociere dintre Romprest și reprezentanții ADIS. Negocierea a fost purtată pe două teme. Una dintre acestea a vizat reducerea cantității minime solicitată agenților economici de la 1 mc la 0,5 mc, iar cea de-a doua majorarea tarifului de colectare și transport a deșeurilor din zonele urbane la 317,73 lei/tonă, adică aproape dublarea valorii.

Explicația pentru majorarea tarifului constă în faptul că ADIS nu a îndeplinit toate condițiile contractuale. Adică stațiile de transfer de la Onești, Berești Tazlău și Găiceana nu sunt funcționale, pentru că nu a fost stabilit câștigătorul licitației de operare a instalațiilor. Astfel, Romprest trebuie să transporte deșeurile pe distanțe mai mari.

Pentru a evita un proces costisitor pentru primăriile membre ADIS, ar trebui ca în consiliile locale să se aprobe cele două cerințe rezultate în urma negocierii.

Parte dintre edili ar accepta mai degrabă o corecție financiară pe proiectul sistem integrat de management al deșeurilor solide, încasată și plătită de Consiliul Județean.

„Se propun tot felul de cantități minime de negociat după o estimare din 2010, care este greșită. Noi, ADIS, o putem corecta. Cantitatea minimă pusă la agenții economici vedem că este greșită, taxa a pus-o prea mare, tariful este prea mare și trebuie negociat. Atunci când am votat, poate am greșit cu toții,” recunoaște Valentin Vieru, viceprimarul municipiului Moinești, care propune și o soluție. „Putem repara acum. Primarul (Viorel Ilie – n.r.) a propus să mergem la POS Mediu. Trebuie să discutăm indicatorii. Indicatorii importanți sunt pe mediu, nu pe taxă, tarif. Poate este mai mică astăzi o penalitate (corecție financiară – n.r.) de suportat decât să returnăm valoarea întregului proiect.”  

Bogdan Seto, directorul executiv al ADIS, însărcinat cu menținerea pe linia de plutire a proiectului sistem  integrat de management al deșeurilor solide, explică, atrăgând atenția că Moineștiul a încălcat prevederile contractuale, oferind firmei Romprest motiv pentru chemare în instanță.

„Moinești, prin încălcarea contractului, a deschis un front de luptă cu Romprest în instanță. Din cauza câtorva care au încălcat contractul, 60 de primării vor plăti nevinovate,” subliniază Seto. „Dumneavoastră reprezentați un UAT care a încălcat contractul. În rural vorbim de un ritm de colectare o dată pe săptămână, în urban de minim trei ori pe săptămână. Cantitatea de deșeuri generată în urban este de 1,01 mc față de 0,53 mc în rural. Urbanul are ținte pe biodegradabil, iar în rural biodegradabilul este redus la sursă. Asta înseamnă că din urban avem o cantitate triplă față de cea din rural, un ritm de colectare triplu. Mai mult, toate UAT din urban au beneficiat pe proiect de închiderea gropilor neconforme, 6 depozite neconforme a câte 1 milion de euro fiecare. Asta înseamnă că 6 milioane de euro din cele 36 ale proiectului s-au dus pe urban.”

Potrivit minutei întocmită după discuțiile de negociere, Moineștiul solicită plata serviciului de colectare și transport la cantitate și nu la numărul de locuitori, modificarea planului anual de evoluție a tarifului în funcție de cantitățile reale – nu estimate -, susține varianta încasării taxei de către primărie. Mai mult, nu e de acord cu principiul solidarității și nu își va lua angajamentul de a plăti pentru alții. Toate solicitările sunt în contradicție cu ceea ce a votat și și-a asumat Moineștiul în ultimii 6 ani, precum toate primăriile membre ADIS și parte în contractul cu Romprest.

Nici Primăria Onești nu respectă contractul cu Romprest. Alexandru Cristea, primarul interimar, a suspendat prin dispoziție hotărârea de Consiliu Local privind Regulamentul de salubritate prin care agenții economici erau obligați ca, la obținerea autorizației de funcționare, să prezinte un contract de salubritate cu un operator licențiat ANRSC, în speță Romprest. Practic, Cristea a decis de unul singur, trecând peste Consiliul Local Onești.

„Nici o autoritate a administrației publice locale nu a aplicat regulamentul serviciului de salubritate, care obligă toți agenții economici, indiferent  de dimensiunile lor, să aibă contract cu operatorul licențiat,” declară Bogdan Seto în plenul ședinței. „Există în regulamentul serviciului de salubritate, adoptat prin hotărâre de Consiliu Local, sancțiune pentru acei operatori care nu încheie contract. Din 3.600 de agenți agenți economici au reușit să încheie 302 contracte, s-au primit 6 cereri de reziliere motivat de existența și tolerarea de către Primăria Onești a unor operatori care încalcă contractul, respectiv Servsal.”

Locuitorii din comuna Berzunți plătesc în continuare o taxă de salubritate mai mare decât cea practicată de Romprest, respectiv 5 lei față de 3,76 lei/lună/persoană, ca urmare a opoziției primarului Tifan. Acesta acuză conducerea executivă a ADIS de înțelegeri cu patronatul Romprest.

„Dumneavoastră nu ne reprezentați pe noi (către Bogdan Seto – n.r.). Nici nu știu de ce astăzi suntem aici. Cine sunteți și pe cine reprezentați, atâta timp cât trageți de la primării anumite valori? În loc să ne apărați pe noi, faceți interesele Romprest. Și cred că aveți un motiv. Vreți să ne convingeți să dăm bani Romprest? Eu nu am  s-o fac,” amenință Tifan.

„Observ că, din cauza încălcării condițiilor contractuale de către 3, 4, 5 primării, acest contract va ajunge în instanță,” apreciază Seto. „Excludeți-le din ADIS,” cere primarul Berzunțiului.

„Avem două săptămâni să rezolvăm cele două solicitări. Decizia aparține consiliilor locale. Constat că problema pe care o au primăriile nu e cu Romprest, ci cu ADIS. ADIS nu sunt eu. ADIS sunt toate unitățile administrativ teritoriale parte în contract,” le-a reamintit Seto primarilor prezenți. 

Termenul final este 30 martie 2016, pentru ca pe 31 martie să se încheie un act adițional prin care să se opereze modificările privind clauzele contractuale pentru perioada de tranziție.

În acest moment, cele 65 de unități administrativ teritoriale parte în contractul cu Romprest nu pot /nu vor /nu înțeleg să susțină un serviciu public de salubritate care scoate comunele din gunoaie și rezolvă problemele de mediu ale zonelor urbane. Asociația celor 65 de primării, adică ADIS, a colectat bani prin încasarea taxei de salubritate percepută populației doar pentru achitarea costurilor cu depozitarea deșeurilor la celula ecologică. Pentru serviciile de colectare și transport asigurate de Romprest nu sunt bani. După prima lună din contractul de 8 ani, operatorul înregistrează o gaură de 560.000 lei.

„Astăzi, Asociația poate achita doar factura aferentă contractului de depozitare încheiat cu Primăria Municipiului Bacău. Nu sunt bani pentru a plăti și serviciul Romprest. Vorbim de prestația lunii ianuarie și care a presupus o cantitate de deșeuri redusă la jumătate. Nu sunt bani pentru că nu s-au virat de către primării pentru achitarea prestației. Abia reușim să achităm depozitarea. Depozitarea o plătim la 30 de zile, colectarea și transportul la 45 de zile,” explică Seto. Iar perspectivele privind încasările taxei sunt sumbre, ca urmare a raportărilor de către primării privind numărul locuitorilor. „Scăderi ale populației inclusiv de 60%, 45%, 34%, raportate la Recensământul din 2011. Este imposibil așa ceva. Unele primării nu au răspuns cu privire la numărul locuitorilor/beneficiarilor serviciului.”

Nemulțumirile și solicitările unor primari presupun modificări de structură, de fond, privind sistemul integrat de management al deșeurilor solide. O reașezare a proiectului pe alte principii decât cele acceptate și promovate de Uniunea Europeană și, în ultimă măsură, finanțate cu fonduri europene nerambursabile, este imposibilă, apreciază Leonard Pădureanu, administratorul public al Primăriei Municipiului Bacău și membru în Consiliul Director al ADIS.

„Discuția nu a vizat reașezarea sistemului de management al deșeurilor. Acesta a fost gândit într-un fel și aprobat ca atare. Eu am insistat pe rezolvarea conflictului dintre Romprest și ADIS, care stă să pornească. Am analizat cele două cerințe ale Romprest. Dacă nu se vor rezolva, probabil că va urma un litigiu. În acest litigiu vor fi târâte toate unitățile administrativ teritoriale și poate să iasă ceva urât. Suntem într-o situație limită. Dacă nu veți aproba până la 31 martie în Consiliile Locale acest lucru, va urma un proces și atunci vom fi obligați.”

Despăgubirile pe care Romprest le-ar putea solicita în instanță reprezintă aproximativ 24% din bugetul de cheltuieli pe 2015 al Consiliului Județean Bacău sau 75% din investițiile derulate de CJ. Comparația cu oricare buget de comună nu-și mai are rostul.

În condițiile în care Ministerul Mediului ar solicita Consiliului Județean restituirea integrală sau parțială a sumei investite în proiect, CJ trebuie să se întoarcă împotriva ADIS, împotriva fiecărei unități administrativ teritoriale în parte, pentru a-și recupera prejudiciul.

Termenul de finalizare a proiectului este iunie 2016 și presupune ca toate lucrările să fie executate, iar contractele de delegare a serviciilor să fie atribuite, inclusiv contractul de operare pe instalații și contractul de gestionare a Celulei ecologice 2.