Consilierii locali băcăuani s-ar branşa şi mâine la sistemul centralizat, dacă

operatorul de termoficare ar livra un serviciu de calitate. Nici unul dintre aleşii intervievaţi de bacauinfo.ro nu mai ştie cum e să ai apă caldă cu progam sau să stai fără căldură în apartamente câte 2 – 3 zile, până se remediază avaria. Dar „confortul oferit de o centrală termică individuală costă, dacă nu faci restricţii,” spune Vasile Drăguşanu, fost director al CET. Toţi aşteaptă finalizarea investiţiilor în reţelele şi centralele sistemului de termoficare, pentru ca în 2016, „în teorie,” spune Vasile Tescaru, primarul interimar, cetăţenii municipiului Bacău vor trebui să plătească mai puţin decât dacă ar avea centrală termică de apartament.”  

Sistemul public de termoficare al Municipiului Bacău, operat în acest moment de o nouă firmă a Consiliului Local, Thermoenergy Group SA, naşte controverse de fiecare dată în rândul aleşilor locali. Dintre aceștia, puţini sunt informați cât de cât, majoritatea – deloc, foarte puţini – cunoscători şi aproape toţi exploatează politic.

Ultimele proiecte de hotărâre au vizat preluarea de către Primărie a unor datorii ale populaţiei la fostul operator, CET S.A., cu condiţia recuperării banilor mai departe, de la clienţii rău-platnici. CET, la rându-i, acumulase debite la furnizorul de gaze. 

Spiritele s-au încins. Grupul UNPR a evaluat momentul şi a percutat, aducând critici administraţiei liberale. De partea cealaltă, viceprimarii au răspuns cum au putut, Vasile Tescaru încheind discuţia cu îndemnul: Haideţi să ne plătim fiecare facturile către CET, respectiv către Thermoenergy, şi atunci nu se mai ajunge în această situaţie”.

bacauinfo.ro i-a întrebat pe consilieri cu ce se încălzesc acasă J. Sunt clienţii sistemului centralizat de termoficare sau deţin centrale termice murale?

Primul pe listă, autorul îndemnului. Vasile Tescaru locuieşte la apartament, nu este branşat la sistemul centralizat de termoficare şi a recunoscut că nu ştie cât a plătit ultima dată factura la gaze. „Soţia plăteşte facturile, nu aş putea să vă spun.” Primarul interimar al Bacăului este optimist în privinţa serviciilor care vor fi oferite de Thermoenergy, odată ce lucrările de investiţii se finalizează. Lucrări întârziate şi cu 4 luni, fără să mai calculăm sezonul de iarnă. În schimb, recomandă branşarea la sistem. „În momentul ăsta, sincer, da. Îl promovez dintr-un motiv foarte simplu. Imediat ce toate ţevile care transportă agent termic vor fi înlocuite, cu siguranţă, toată termia va deveni profitabilă atât pentru CET, cât şi pentru cetăţenii municipiului Bacău, care, în teorie, vor trebui să plătească mai puţin decât dacă ar avea centrală termică de apartament.”

Unii dintre aleşii locali nu sunt convinşi în acest moment de Tescaru şi cu atât mai puţin de serviciile furnizate de operatorul de termoficare, aşa cum nu au fost convinşi nici când au renunţat la sistem, dar sunt dispuşi să se rebranşeze şi mâine.

Daniel Dragoş Ştefan, consilier UNPR, nu mai este clientul sistemului centralizat de vreo 12 ani. „Nu mai sunt branşat din 2002, din cauza serviciului prost. Am centrală proprie. Plătesc între 200 şi 300 lei pe lună. Deocamdată, preţul e OK, dar o să fie mult mai mare, în urma liberalizării. Dacă sistemul centralizat va deveni viabil şi repede, poate reprezenta o alternativă,” susţine Ştefan. „Dacă s-ar realiza distribuţia pe orizontală, dacă nu ar fi întreruperi la căldură de 2 – 3 zile, eu m-aş conecta. Cu centrală individuală ai confort, care, într-adevăr, costă.”

Nici Paul Valerian Timofte, ales PPDD, nu apreciază prea mult termoficarea băcăuană. „Am centrală termică de apartament de 10 ani. Blocul meu este cel mai mare din Bacău, are 7 scări, şi doar una mai este branşată la sistemul centralizat. Ultima factură a fost de 140 lei, dar eu de fiecare dată plătesc ceva mai mult, pentru că mă ajută în perioada de iarnă.”   Timofte, fără prea mare convingere, s-ar întoarce la sistemul centralizat: „Dacă e mai ieftin, da, de ce nu? Cei care nu pot să-şi instaleze o centrală termică, normal că trebuie să se încălzească la CET. Am observat că la Bucureşti foarte mulţi sunt la sistemul centralizat.”

Nici liberalii din Consiliul Local nu au fost convinşi de liberalii din administraţie. Consilierul Laurenţiu Novac îşi rezervă dreptul de a nu fi clientul Thermoenergy. „Locuiesc la apartament şi nu sunt branşat la sistemul centralizat. Ultima factură a fost undeva la 150 lei. Sunt de părere că fiecare are dreptul să aleagă. Pe de o parte, avantajul sistemului centralizat este ca va avea costuri mai mici, în raport cu sistemul individual, unde preţul gazului va creşte. Dar confortul oferit de centrala de apartament nu se compară, deocamdată.”  Novac vede într-un orizont destul de îndepărtat revenirea la sistemul centralizat: „având în vedere investiţiile care se realizează, pe viitor s-ar putea să revenim la sistemul centralizat mult mai mulţi, după modelul occidental. Este posibil ca peste 5, 7 sau 10 ani să fie mult mai eficient sistemul centralizat.”

Ilie Bîrzu, consilier PNL, nu este client Thermoenergy, dar apreciază că va veni şi vremea rebranşărilor, după finalizarea investiţiilor. „Din punctul meu de vedere, va veni şi timpul rebranşărilor, pentru că suntem într-un proces de modernizare a sistemului, care se va încheia anul acesta. Ar trebui ca din 2016 să fie mai convenabil să te încălzeşti la Thermoenergy. Plătesc factura la energie în jur de 300 lei, cum a fost octombrie, noiembrie, iar pe ianuarie spre 400, fiind vârful.”

Aripa PDL din marele PNL, într-o fericită coincidenţă, s-a debranşat de la sistem când foarte puţini mai considerau că merită. „Nu mai sunt branşat la sistemul centralizat. Am fost penultimul din blocul meu care s-a debranşat. Asta se întâmpla în 2004,” ne-a spus Vasile Drăguşanu. „Ultima factură a fost de 470 lei. E destul de mult la un apartament cu 4 camere, dacă nu fac restricţie. Asta înseamnă centrala termică de apartament.”

Şi Raluca Năstase, PDL/PNL, a renunţat din cauza costurilor nejustificate pentru serviciile oferite. „M-am debranşat de foarte mulţi ani, dar printre ultimii din blocul meu. Cred că nu mă debranşam, pentru că nu sunt de acord cu centralele individuale în apartament, dar ajunsesem în situaţia în care nu aveam căldură de la CET, foloseam o aerotermă, plăteam şi factura la CET, şi cea la curent electric. Ultima factură a fost de 270 lei. Destul de mult. Eu aş prefera să mă racordez şi mâine la sistemul centralizat, dar dacă s-ar reface reţeaua, ca să nu fie pierderile atât de mari. Nu-mi plac centralele termice în casă, sunt un pericol. Sper să revenim la sistemul centralizat.”

Fost director al CET, acum membru în Adunarea Generală a Acţionarilor, Drăguşanu priveşte din altă perspectivă serviciul de livrare a agentului termic: „Distrugerea sistemelor centralizate a fost făcută deliberat. Politicile comunităţii europene promovează doar sistemele centralizate de încălzire. Şi acesta va fi viitorul. Dar nici nu trebuie să accepţi un serviciu prost pentru că e furnizat de un sistem centralizat. Trebuia ca autorităţile locale şi cu alea centrale să explice din timp populaţiei că va ajunge tot la sistemul centralizat. Nu o să facem ce vrem noi nici în încălzirea urbană. Obiectivul principal al Uniunii Europene nu este cum discutăm noi despre preţul gigacaloriei, pentru că acolo, având blocurile anvelopate termic, consumul este mic. Obiectivul o să fie standardul de mediu, protecţia mediului. La noi se pune problema social.”

Chiar dacă, la unison, consilierii locali sunt de acord că trebuie realizată harta zonelor unitare, care să reflecte nivelul de branşare la sistemul centralizat pe cartiere, pe blocuri, pe scări, până în acest moment nu a fost realizat un astfel de demers.

„Ar trebui făcută o analiza, să vedem unde mai sunt apartamente branşate la sistemul centralizat, ca acei locatari să nu se mai debranşeze. Eu n-aş mai încuraja debranşarea. Viitorul este sistemul centralizat, atunci când va fi un serviciu de calitate. Acolo unde sunt peste 50% la CET, ar trebui să se încurajeze branşarea, să se investească urgent în reţelele de distribuţie” – Daniel Ştefan.