Sărăcia din Regiunea Nord-Est merge mână în mână cu un nivel scăzut al educației, ambele

lăsând urme profunde în inima comunităților în care cresc din ce în ce mai mulți copii neglijați, abuzați, schilodiți emoțional pe viață. Statisticile Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău prezintă o realitate gravă, deocamdată greu de interpretat: în ultimii trei ani, oficial, numărul cazurilor de copii chinuiți (neglijați, abuzați fizic, abuzați emoțional, exploatați prin muncă, sexual sau pentru comiterea unor infracțiuni) aproape că s-a dublat. Greu de interpretat pentru că, pe de o parte, numărul mai mare de cazuri sesizate și confirmate ar putea arăta și o mai mare implicare a oamenilor din jur și a autorităților, dar, pe de altă parte, arată infirmitatea unui sistem în care copiilor le este amputat dreptul la o dezvoltare armonioasă, fiind condamnați să poarte după ei o viață frica și deznădejdea.

Dacă în 2013 DGASPC înregistra 537 sesizări cu privire la astfel de cazuri, în 2015 numărul acestora a ajuns la 843, iar cazurile confirmate au urcat de la 378 la 659.

Sursa: DGASPC Bacău

Situația pe 2015 și comparativ cu anii 2013 și 2014.

2013

2014

2015

cazuri inregistrate/sesizate

537

653

843

cazuri confirmate

378

444

659

Comparativ cu anul 2014 se înregistrează o diminuare a numărului copiilor din sistemul de protecție specială cu 57 cazuri. Scăderea este semnificativă în ceea ce privește numărul copiilor din sistemul rezidențial și se înscrie în trendul ultimilor 3 ani. Menținerea acestui trend descrescător și a unui echilibru la nivel de sistem în general nu a fost o misiune ușoară (…) dacă avem în vedere faptul că s-au înregistrat aproximativ 843 sesizări confirmate privind situații de abuz / neglijare / violență asupra copilului”(83% din cazuri fiind din mediul rural), în aproximativ 211 cazuri fiind necesară instituirea unei măsuri de protecție în regim de urgență” – se arată și în Raportul DGASPC aferent lui 2015.

Conform aceluiași document, anul trecut „au intrat în sistemul de protecție specială un număr de 211 copii, iar pentru 194 a fost revocată măsura de protecție specială: 54 copii reintegrați în familie (…) 74 revocați prin efectul legii, 20 au fost preluați de sistemul ONG, iar 23 au fost încredințați în vederea adopției”.

În măsura în care se pot face clasificări când vorbim de drame umane, poate cele mai grave cazuri, în 2015, au fost înregistrate în comunele Pîncești, Parincea și Strugari.

De la Pîncești trei frați au fost luați de lângă familie: două fetițe de 10 și 6 ani au ajuns în Centrul de Primire în Regim de Urgență Bacău, iar fratele lor de 2 ani – la un asistent maternal, după ce Postul de Poliție a fost informat că cei trei sunt în pericol lângă mama lor, diagnosticată cu schizofrenie paranoidă, „iar condițiile din locuință sunt insalubre”.

Casa familiei este formată din două camere, modest mobilate, insalubre şi neigienizate, copiii erau sărăcăcios îmbrăcaţi şi murdari, cu vizibile urme de pişcături de insecte. Din discuţiile purtate cu bunica copiilor, care este imobilizată la pat ca urmare a unui handicap locomotor, a reieşit că fiica sa, diagnosticată cu schizofrenie paranoidă, este o persoană violentă, iresponsabilă şi poate pune viaţa copiilor săi în pericol, din cauza relelor tratamente la care îi supune. La data vizitei echipei pluridisciplinare, mama minorilor era internată cu o seară în urmă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Secţia Psihiatrie, în urma unei crize făcută pe fondul bolii de care suferă” – se arată în raportul constatator.

În august 2015, asistentul social din comuna Parincea a apelat Telefonul copilului 983, deoarece patru copii din cei cinci ai unei familii „au stat peste noapte într-o casă părăsită, fugăriți de către tatăl lor, situația familială fiind foarte tensionată pe baza consumului de băuturi alcoolice al ambilor părinți și a violenței tatălui asupra mamei și copiilor. Ba mai mult, copiii – exploatați prin muncă de către tatăl lor, părinții neavând venituri permanente”. În acest caz, cei cinci frați cu vârste cuprinse 2 și 13 ani au ajuns la Centrul de Primire în Regim de Urgență și la un asistent maternal. Fratele cel mare, aproape major a declarat „verbal și scris că nu dorește să meargă alături de frații săi în alternativa D.G.A.S.P.C. Bacău deoarece se descurcă singur, este independent financiar și nu prea stă în preajma părinților, mai tot timpul fiind plecat. De asemenea, minorul a mai specificat că nu are carte și că nu s-ar descurca în altă parte, iar părinții, el fiind cel mai mare, nu au treabă cu el”.

Condițiile de locuit erau la limita sărăciei, copiii vizibil traumatizați de către tatăl lor, interesul părinților fiind în mod expres pentru alocațiile fiilor lor, mama acestora insistând ca măcar pentru o lună să mai ridice alocația, chiar dacă fiii lor vor fi crescuți de stat. Atât din discuțiile purtate cu copiii prezenți cât și din cele observate, întreaga echipă a concluzionat că minorii familiei sunt expuși violenței părinților, neglijenței grave din partea amândurora, nerespectării dreptului la educație și exploatării prin muncă, drept pentru care toți cei șase copii ai familiei în cauză au fost, cu acordul scris al părinților și la solicitarea expresă a copiilor, preluați și transportați la o alternativă din cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău” – conform raportului de constatare.

În octombrie 2015 sesizarea de la Strugari aducea la cunoștința DGASPC că un nou-născut (21.09.2015), împreună cu frățiorii lui de 4 și 8 ani „sunt în pericol din cauza concubinului mamei cunoscut cu probleme psihice, fiind internat de mai multe ori la Secţia de Psihiatrie Bacău. Din informaţiile culese a reieșit că bărbatulare gradul Accentuat de Handicap psihic, este consumator de alcool şi este o persoană foarte violentă. Acesta nu putea accepta copiii concubinei din prima căsătorie şi îi agresa fizic şi emoţional ori de câte ori avea ocazia”. Copiii au fost preluați în sistemul de protecție. Din discuțiile cu fata cea mare a familiei, de 8 ani, a reieșit că de multe ori „era nevoită să se ascundă împreună cu fratele ei într-un dulap când bărbatul venea acasă sub influenţa băuturilor alcoolice, pentru a nu fi văzuţi şi agresaţi fizic de către acesta.”

Din Situația cazurilor înregistrate și neînregistrate pe unități administrativ teritoriale pot fi remarcate comunele Filipești și Pîncești, unde numărul cazurilor semnalate a sărit de 30 în 2015, iar responsabilii din primării spun că sărăcia este principala cauză.

 „În primul rând, copiii ajung pe la centre din cauza părinților, situația materială din familie… dacă ar avea bani și n-ar fi săraci și-ar ține și ei copiii, și-ar face și ei o casă. Noi nu am avut cazuri de abuzuri, n-am raportat așa ceva. Am avut un singur caz, o fată care a fost internată în spital, am fost sunată că a fost abuzată, am chemat tatăl aici, au dat declarații părinții că fata nu a fost bătută, după aceea a venit și fata la mine. Am vorbit cu cei de la poliție și mi-au spus că Spitalul trebuie să le trimită adresă, să le facă o caracterizare. Sunt familii numeroase…. strict din cauza sărăciei. În momentul în care n-ai haine, n-ai mâncare, vecinii sesizează DGASPC-ul. În astfel de cazuri de la Primărie. în afară de prestațiile sociale: ajutor social, alocații de susține a familiei, noi nu deținem pe raza comunei locuințe sociale și asta este foarte greu… Nu stau sub cerul liber, noi am instituționalizat copiii pe care i-am găsit dezbrăcați, în mizerie” – a precizat pentru bacauinfo.ro Elena Canache, referent social în Primăria Filipești.

La Pîncești – le fel.

Principala cauză e sărăcia, sunt mulți rromi dezorientați, familiile sunt dezorganizate, sunt mulți care consumă alcool și mai scapă caii la trap. Părinții sunt despărțițit definitiv sau temporar și n-au casă, n-au masă, nu au ce pune pe masă și din motivul ăsta oamenii sesizează. De exemplu, într-o casă în care sunt trei copii și unul are la rândul lui trei copii și nu merg treburile bine… un frate sună la DGASPC, că sora nu se ocupă de copii. Sunt situații în familii de adulți, din trei copii doi îs buni, unul mai calcă alături și frații sună măcar să sperie, cele mai multe cazuri de astea sunt” – explică fenomenul cât de cât primarul comunei Pîncești, Ioan Moțoc, care adaugă că pe lângă sărăcie foarte importantă e și educația, în comună fiind familii care din generație în generație s-au obișnuit cu huzurul.

N-aș spune că sunt înfometați, pentru că toți aceștia au sprijin social în Pîncești, toți. Și este un sprijin cât de cât rezonabil, după sumele care se ridică de la Primărie. Alocațiile mărite, ajutoarele mărite, la astea se adaugă munca lor, pe care nu o prea fac săracii de ei. De ce? S-au obișnuit cu chestia asta, au o tradiție în familie… săracia e cu tradiție… educația are un rol principal, dar nu determinant. Eu am crezut întotdeauna că familia e pe primul loc și școala pe doi, nu invers, vă spun ca educator (…) De regulă, în cazul celor care sunt cu probleme, culmea, părinții nu renunță la copii decât în instanță. (… ) Dacă ar crește nivelul de trai ar fi una din soluții, dar nu prima, e chestiune de educație, de tradiție a unei familii, lucrurile sunt complicate, pentru că din generație în generație e perpetuată această atitudine, dacă stau acasă statul îmi dă tot cam cât aș câștiga dacă aș avea un serviciu. Nu vreau să fiu rău, doar constat, ca un om care are destul experiență și cu copiii și cu oamenii” – a mai adăugat Moțoc.

Statistica este însă departe de a da dimensiunea reală a fenomenului.

În cadrul instituției noastre au fost înregistrate toate sesizarile privind copiii aflați în situație de risc. Este posibil să existe mai multe situații care se încadrează în cazuistica despre care este vorba, iar dacă aceste situații nu au fost înregistrate, înseamnă că nu ne-au fost aduse la cunoștință.  Părinții din România și comunitatea, în general, au un grad mare de toleranță față de comportamentul violent. Multe dintre situațiile de acest gen nu sunt semnalate și înregistrate ulterior ca fiind cazuri de risc. Pentru unele familii din mediu rural, acesta este un mod de viață normal” – a precizat la solicitarea bacauinfo.ro purtătorul de cuvânt al DGASPC Bacău, Marian Vătămănescu, care a mai adăugat că o imagine mai aproape de adevăr asupra fenomentului din județul Bacău va putea fi studiată la sfârșitul lui 2017: „în cadrul proiectului cu UNICEF „Incluziune socială prin furnizarea de servicii” cu finanțare din fondurile Norway Grants se realizează recensământul comunitar în 45 de comunități din județul Bacău. În urma acestui recensământ, până la acest moment, s-au identificat copii în caz de vulnerabilitate (socială, educațională și medicală), dar nu putem spune numărul final al acestora (proiectul se implementează până în anul 2017).

Dacă aveți cunoștință de un abuz la adresa copiilor din localitățile băcăuane sau de copii aflați în suferință, ne puteți sesiza la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

 Sursă foto: flickr.com