Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.
Guvernul Ponta emite legi, împarte bani şi abia apoi începe să
caute indicatori pentru o formulă de calcul corectă, care să satisfacă nevoile administraţiilor publice locale. Judeţul Bacău a primit prin Hotărârea de Guvern 14/2015, în total, puţin peste 105 milioane lei. Ministerul de Finanţe i-a lăsat, practic, fără influență pe preşedinţii de Consilii Judeţene. Dacă împărţirea banilor era făcută până acum de preşedintele de C.J., după lungi şi furtunoase negocieri politice, acum Guvernul are pâinea și cuțitul. Consiliul Judeţean poate, totuși, finanţa investiţii sau încheia parteneriate pentru diverse proiecte. În timp ce primării de comune vor avea probleme cu funcţionarea de la mijlocul anului, Finanţele promit că vor mai veni bani, dar dacă edilii vor promova marele proiect de combatere a evaziunii fiscale: loteria bonurilor fiscale, contribuind astfel la încasări mai mari de T.V.A..
Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, secretarul de stat Attila Gyorgy, a fost luat la întrebări de primarii din Bacău cu privire la alocarea de fonduri prin Hotărârea de Guvern nr. 14/2015.
După ce au primit banii, unii edili s-au trezit că au mai puţine fonduri decât anul trecut, deşi gradul de colectare a fost de peste 90%. Ba mai mult, unii acuză că susțin bugetul central sau alte primării, asta deși primarii băcăuani se pot considera fericiți. Mulți din omologii lor din Ardeal, chiar județe întregi, au zero în dreptul alocărilor de la centru.
Repartizarea pe unităţile administrativ teritoriale a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, prin Hotărârea de Guvern publicată în Monitorul Oficial la mijlocul lunii ianuarie, a generat tăvălug de nemulţumiri.
Finanţele au promovat o nouă abordare privind alocările către administraţiile publice locale. În funcţie de tipul unităţii administrativ teritoriale, acestora le sunt acordate fonduri până la atingerea unor plafoane minime, care se referă doar la bugetul de funcţionare. Astfel, comunelor li se vor aloca fonduri de la bugetul central care să acopere diferenţa dintre valoarea veniturilor proprii şi plafonul de 1,5 milioane lei, indiferent dacă o comună are 1800 de locuitori (Iteşti) sau peste 10.000 (Dofteana, Nicolae Bălcescu), iar serviciile publice pe care le oferă sunt total diferite.
Plafonul minim al bugetului de funcţionare în cazul oraşelor este de 6 milioane de lei. Un argument care confirmă lipsa unei analize prealabile din parte Finanţelor este comparaţia dintre oraşul Slănic Moldova, cu aproximativ 4.000 de locuitori, şi Comăneşti (peste 18.000 locuitori) sau Târgu Ocna (11.300 locuitori).
Municipiile şi municipiile reşedinţă de judeţ trebuie să ajungă la 20 milioane lei. Singurul municipiu din judeţul Bacău care a primit bani pentru a atinge plafonul este Moineşti. „Avem 10 milioane venituri proprii şi ne-au mai venit 7 milioane din impozitul pe profit. Iar prin legea bugetului 2015, Moineştiul a primit 1,9 milioane, ca să ne atingem plafonul de 20 milioane lei,” spune primarul Viorel Ilie.
La o lună după emiterea Hotărârii de Guvern şi trimiterea banilor în teritoriu, Ministerul de Finanţe caută soluţii şi indicatori în vederea creării unei formule de calcul pentru o alocare cât mai corectă. Demersul secretarului de stat Attila Gyorgy pare mai degrabă un gest făcut pentru a închide gura primarilor nemulţumiţi.
Viorel Ilie, primarul municipiului Moinești: „E bine şi acum decât deloc (discuţia, consultarea cu primarii – n.r.), pentru anul următor sau poate pentru o eventuală rectificare de buget. S-a văzut că în ultima perioadă primarii care au riscat şi au făcut arierate au fost câştigători. Li s-au plătit toate arieratele. Legea aceasta, privită în ansamblu, ar stimula primarii să stabilească taxele şi impozitele cât mai mici, pentru că oricum diferenţa mi-o dă statul până la atingerea plafonului. Legea ar duce la o relaxare în ceea ce priveşte colectarea taxelor şi impozitelor. Ar mai stimula nemunca şi neperformanţa. Din 5,5 miliarde de lei am împărţit 5,1 pe plafoane şi ne-au rămas 0,4 miliarde lei, pentru a face reglajul între primăriile mari şi cele mici, iar reglajul e prea fin ca să se simtă pe undeva”.
„Prin Legea bugetului de stat, la articolul 8, a fost introdus un nou sistem de echilibrare a bugetelor locale. Trebuie realizată o analiză privind modul de repartizare a sumelor pe noul sistem, iar în cazul în care se constată abateri, acestea să fie corectate în condiţiile legii. Încercăm să găsim soluţii pentru o repartizare corectă a sumelor. Vorbim de o sumă care totalizează peste 5,5 miliarde de lei la nivel naţional. Aceasta este suma care se aprobă pentru echilibrarea din cele două surse, cota de 18,5% şi T.V.A.. Trebuie să găsim o formulă corectă,” declară Attila Gyorgy după ce a fost făcută alocarea.
Prima mare nemulţumire e legată de acele plafoane impuse în funcţie de tipul localităţii, fără să se ţină cont de alţi parametri: suprafaţă, populaţie, servicii publice oferite.
Attila Gyorgy:„Plafonarea nu este rea, pentru că scopul acesteia este să asigure finanţarea minimală pentru localităţile care au mare nevoie pentru a asigura minimul de servicii publice. Pentru că diferenţierea s-a făcut doar în funcţie de categoriile de localităţi, am ajuns în situaţia în care aplicăm plafonul de 1,5 milioane lei şi pentru localităţi care au 200 – 300 locuitori, şi pentru comune cu 20.000 locuitori. Când se aplică formula pentru calculul sumei necesare pentru completarea veniturilor proprii până la plafon, au apărut o serie de probleme legate de faptul că în veniturile proprii apar adesea venituri ocazionale, de genul tranzacţii mari care au loc o singură dată, ori se construieşte un drum naţional ori o autostradă, iar firma constructoare îşi deschide punctul de lucru, dar pentru o perioadă. Mai sunt probleme cu taxele, pentru că sunt unele primării care încasează prin bugetul local taxe precum colectarea şi transportul deşeurilor. Încasează bani, dar are şi cheltuieli cu asigurarea respectivului serviciu.
Între 50% şi 60% din localităţi sunt sub plafon. Fiind atât de multe localităţi sub plafon, asigurarea finanţării pentru atingerea plafonului a necesitat aproape întregul fond. Atunci, în etapa a doua, când trebuia să mai împărţim banii pentru cei care sunt peste plafon, nu am mai avut mare lucru de împărţit. De asta mai avem câteva milioane de lei la nivel de judeţ, pe care le împarţi în funcţie de judeţ. Cel puţin 25% din sumă este luată de localitatea reşedinţă de judeţ, atunci poate comunitatea care este cu zero în prima etapă primeşte o sumă infimă în etapa a doua.
Plafonul trebuie diferenţiat şi în funcţie de serviciile publice oferite. Sunt comune cu liceu, şcoală agricolă sau de meserii: Sascut, Podu Turcului, Parincea, Răchitoasa, Hemeiuşi, Ghimeş Făget. La acel liceu vin copii şi din alte localităţi, iar comuna respectivă alocă bani din buget pentru serviciile oferite copiilor din alte comune. Despre aceeaşi situaţie putem vorbi şi în cazul spitalelor din comune. Spre exemplu, Podu Turcului. La aceste obiective, investiţiile sunt făcute de localitatea unde se află obiectivele.
Trebuie calculate pentru fiecare localitate un coeficient în funcţie de particularităţile de natură geografică: populaţie, suprafaţă intravilană, număr de sate. Apoi, un alt coeficient care să surprindă serviciile publice oferite (casă de cultură, muzeu, filarmonică, centre medico – sociale, Poliţie Locală). Cum va fi împărţit totalul sumei? Cât să meargă pe partea de funcţionare, adică acolo unde atingem plafoanele, şi cât pe proiecte? În actualul format, plafoanele au fost atât de mari încât peste 90% s-au dus pe funcţionare. Categoric că din acei bani, dacă sunt sume în plus, se pot folosi şi pentru investiţii.”
Ionel Turcea, primarul oraşului Buhuşi: „Aţi făcut bine că aţi ales soluţia asta, dar nu a fost bine documentată şi aţi mulţumit o parte şi nemulţumit altă parte. Eu am un buget de 8 milioane de funcţionare. Avem în Buhuşi un complex de servicii comunitare unde lucrează 15 persoane şi beneficiază 40 de copii. Mai avem un serviciu de urgenţă pompieri, unde 15 angajaţi sunt operativi 7 zile din 7. Derulăm proiecte europene pentru care anul acesta trebuie să asigurăm cofinanţări de 3 milioane de lei. Cheltuim 6,5 milioane numai pe cofinanţări şi salarii. Nu mă descurc, pentru că mai ţin şi un spital, licee, şcoli, săli de sport. Nu se poate funcţiona cu 8 milioane de lei. Veniturile proprii realizate sunt în procent de 93%. Anul acesta am 200.000 lei pentru 67 km de străzi modernizate şi nemodernizate. Numărul de km de drumuri ar trebui să fie un criteriu.”
Constantin Trăistaru, primarul comunei Măgura: „Ni s-a cerut un raport cu privire la km de drumuri din comună, dar noi am dat o listă în raport de inventarul realizat în 2002. Ar trebui să se ia în raport de PUG, pentru că noile străduţe, în urma extinderii, nu sunt prinse în inventarul din 2002. Am contract din 2013 cu drumuri. Am ajuns în stadiul realizării rigolelor, dar am sistat lucrările, pentru că în 2013 a fost modificată Hotărârea de Guvern 273, care îţi interzicea să creezi arierate, dar contractual era semnat şi început. Trebuie reluată înţelegerea cu constructorul, pentru a nu crea arierate. La ora actuală, am depus actele la Ministerul Dezvoltării, am fost prinşi pentru lucrări noi, dar au fost prinşi alţii pe PNDL, înaintea unei lucrări începute. Contractul expiră şi eu trebuie să refac licitaţia.”
Viorel Ilie, primarul Municipiului Moineşti: „Privind abordarea cu numărul de km pe fiecare localitate, conform legii, domeniul public este cel care demonstrează proprietatea, lungimea şi valoarea în inventar al acelui bun. Obligaţia primarului şi a Consiliului Local este să-şi actualizeze permanent domeniul public.”
Valentin Manea, primarul comunei Săuceşti a subliniat că un efect negativ important resimţit de comunele din preajma Bacăului „îl reprezintă cofinanţările, pe care nu le putem duce la capăt. Toţi banii pe care-i primim şi veniturile proprii se duc pe secţiunea de funcţionare şi nu putem să ne ţinem de lista de investiţii, spre exemplu, cu finanţare pe Grupurile de Acţiune Locală. De aceea facem credite, dar care grevează bugetul primăriei. Ce vrem noi să auzim de la dumneavoastră este soluţia pentru a duce mai departe aceste proiecte de dezvoltare.”
Petru Dochiei, primarul comunei Letea Veche: „Nu este normal ca o comună cun un grad de colectare de 98% să nu beneficieze nici de bănuţii pe care îi lua până acum.”
Ion Bujor, primarul comunei Dofteana: „Conduc cea mai mare comună din judeţul Bacău, 11.800 de locuitori. Avem o suprafaţă administrativă de peste 17.500 ha şi fac parte dintre acele localităţi care sunt dezavantajate. În anii 2013 – 2014 am avut un buget de 10,7 milioane lei, iar anul acesta am doar 7,3 milioane. Deci, o diferenţă destul de mare. Avem Poliţie Locală cu 9 angajaţi, Casă de cultură, 15 unităţi de învăţământ şi grădiniţe cu program prelungit. Asigurăm transportul pentru 141 de cadre didactice şi nedidactice, care costă 60.000 lei/an.”
Anton Şiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu: ,,Conduc o primărie de 10.500 locuitori. Vă dau un exemplu prin care Ministerul Finanţelor a dat unui oraş cu 3.000 locuitori, precum Bicazul, 6 milioane lei, iar comunei Nicolae Bălcescu 65.000 lei. Noi avem aproape 80 de km de drumuri, iar Bicazul are 3,4 km. Nu ştiu cum s-au alocat aceste fonduri, dar ne-aţi condamnat la subdezvoltare.”
Ionică Câdă, primarul comunei Măgireşti: „Cum veţi ajuta localităţile care au zero lei pentru funcţionare în trimestrul patru şi pentru o parte din trimestrul trei? Vorbesc de funcţionare, nu de dezvoltare.”
Attila Gyorgy crede că ultima găselniță a Guvernului, loteria bonurilor fiscale, ar putea sătura foamea administrațiilor: „Trebuie să găsim o formulă corectă de împărţire a banilor. La nivel naţional, există o rezervă. Vedem câte comune sunt cu bugetele pe minus şi vor fi alocate proporţional sumele necesare, dar depinde şi de câţi bani încasăm la buget. De aia trebuie să ne ocupăm de o colectare cât mai bună. În acest context, avem un proiect pe care vreau să-l mediatizăm şi să-l susţineţi. E vorba de loteria bonurilor fiscale. Este un fond de premiere de un milion de lei. Trebuie doar să ceri bonul fiscal de la magazin şi să-l păstrezi. Pe 13 aprilie are loc o extragere. Prin această acţiune, Guvernul urmăreşte combaterea evaziunii fiscale, eliberarea bonurilor fiscale ca să se treacă în contabilitate şi să am la ce să aplic T.V.A..”
Ştefan Şilochi, primarul oraşului – staţiune Târgu Ocna:„Aş dori să pun în discuţie oraşul staţiune de interes naţional Târgu Ocna, care are 11.300 locuitori. Staţiunile, pentru a-şi menţine acest statut, trebuie să respecte anumite condiţii. Spre exemplu, cheltuim zeci de mii de lei pentru întreţinerea izvoarelor, a parcurilor. Noi ne putem asigura bugetul de funcţionare prin eforturi mari. Avem credite făcute, suntem cu gradul de îndatorare la maxim. Însă pentru secţiunea de dezvoltare din surse proprii nu putem aloca decât un procent de 10%. De aceea, vă rugăm să sprijiniţi secţiunea de dezvoltare a localităţilor.”
Iulian Durlan, primarul comunei Căiuţi: „Am un buget mai mic cu 900.000 lei. Am reuşit să asigur funcţionarea Primăriei până în luna iulie. Cred că o să intru cu vreo 300 – 400 mii lei arierate şi am nevoie de o cofinanţare de aproximativ 1 milion de lei pentru a nu pierde proiecte în valoare de 3 milioane lei. Cred că ar trebui să gândiţi un plafon la mia de locuitori şi eu cred că ar fi mai elocvent.“
Viorel Ilie, primarul Municipiului Moineşti: „La categoria servicii de învăţământ, cred că ar trebui incluse şi grădiniţele cu program prelungit, creşele, care sunt, în general, în mediul urban şi de care beneficiază şi locuitori din mediul rural. De asemenea, proiectele cu caracter social. Sunt în această situaţie. Trebuie să dau drumul unui centru social în martie, iar costurile lunare sunt de 10.000 euro.”
