VALERIU GAFENCU, UN NENOROCIT care a avut ghinionul să

moară la Tîrgu Ocna,” este declaraţia consilierului local Daniela Biri în faţa solicitării Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu” de revenire asupra deciziei de retragere a titlului de cetăţean de onoare al oraşului Tg. Ocna. Superficialitatea, presiunile politice şi bruma de conştiinţă istorică îi transformă pe membrii consiliului local în nişte marionete. Mai mult, Tg. Ocna ar fi negociat cu un senator modernizarea unui drum în schimbul retragerii titlului conferit lui Valeriu Gafencu. 

Consiliul Local Tg. Ocna s-a pus singur în postura de marionetă. Din cauza lipsei de verticalitate, a superficialităţii cu care analizează solicitări sensibile din punct de vedere public şi istoric, aleşii locali perpetuează şi alimentează lupta partizanilor şi detractorilor lui Valeriu Gafencu.

Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” a cerut în instanţă Consiliului Local Tg. Ocna să revină asupra deciziei de retragere a titlului de cetăţean de onoare acordat personajului istoric Valeriu Gafencu.

Aleşii târgocneni, în unanimitate, şi, în special, prin vocea primarului Ştefan Şilochi, consideră că, pe baza principiului autonomiei, nimeni nu poate solicita unui Consiliu Local cum să voteze. Teoria este valabilă însă doar în cazul în care şeful de partid sau primul-ministru Ponta nu îţi cere acest lucru. Atunci lucrurile stau altfel și votezi cum ţi se cere. Cam așa s-a întâmplat în noiembrie 2012, când a fost practic tranzacționată solicitarea Guvernului Ponta, făcută prin intermediul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Negocierea de acceptare a solicitării Institutului ,,Elie Wiesel” în schimbul modernizării unui tronson din DJ 116 ar fi fost făcută cu un senator, fapt confirmat de Daniela Biri, consilier local PNL.

„La vremea respectivă, domnul senator a făcut promisiuni vizavi de drumul Brăteştiului şi o să fim şi noi de acord cu dânsul când s-o face drumul. Negocierea a fost foarte clară. Noi atunci am spus… Asta a fost negocierea,” a afirmat Biri în plenul şedinţei de Consiliu Local.

La momentul punerii în discuţie a cererii de retragere a titlului de cetăţean de onoare oferit lui Valeriu Gafencu, în iunie 2013, membrii legislativului târgocnean şi-au respectat votul acordat cu câţiva ani în urmă. La doar câteva săptămâni, în iulie, aceiaşi consilieri, probabil în urma negocierilor privind DJ 116, şi-au schimbat punctul de vedere, votând pentru retragerea titlului dat lui Valeriu Gafencu.

Costache Nuţu, consilier PC, fost PSD, dezvăluie faptul că au fost supuşi unor presiuni atât politice, cât şi administrative. „Eu îmi aduc aminte că la vremea respectivă au fost mulţi cei care au insistat foarte tare şi eu mi-am încălcat propria conştiinţă şi am fost pus în situaţia de a pune capul sub covor de ruşine, dar dacă au ajuns în faza asta, mi se pare că la Consiliul Judeţean, la Prefectură, există suficienţi consilieri juridici, mai valoroşi decât la noi, pentru că-s pe o treaptă ierarhică superioară, care pot prelua această chestiune şi să o dezbată cât vor. Nu e problema noastră. Noi am jucat la comanda pe care ne-au dat-o alţii.”

Primarul Ştefan Şilochi neagă orice tip de negociere şi de promisiune din partea cuiva pentru modernizarea DJ 116: „Nu se pune problema de aşa ceva. Doamna Biri a fost până-n 2008 consilier judeţean şi îşi aduce aminte de drumul judeţean. Dar nu poate fi vorba de nici o negociere. Nu poate un senator să promită ceva de genul ăsta. Eu nu cred că această fundaţie a fost lezată în drepturile ei şi nu cred că poate să ne oblige să revenim asupra hotărârii. Este o situaţie delicată care implică şi alte foruri.”

Pentru ca amatorismul şi superficialitatea să completeze tabloul haotic în care Consiliul Local Tg. Ocna a gestionat această situaţie vine şi declaraţia Danielei Biri: ,,Cred că este o problemă mult prea puerilă, mult prea gratuită şi simbolică ca să plătim casă de avocatură pentru un nenorocit care a avut ghinionul să moară la Tg. Ocna, sincer.”

Departe de a întări ideea canonizării personajelor istorice pentru a înmulţi panoplia sfinţilor Bisericii Ortodoxe Române, credem că, printr-o simplă analiză, se pot aduce argumente clare şi exacte cu privire la faptul că Valeriu Gafencu nu a comis acte care să aibă legătură cu pogromurile şi persecuţiile anti-evreieşti şi că, mai ales, nu există probe directe sau indirecte că Valeriu Gafencu ar fi fost vinovat de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Trendul ideologic ortodoxist extremist promovat de reprezentanţii Partidului Social Democrat, ţinând cont şi de faptul că Institutul „Elie Wiesel”, aflat în directa subordonare a primului ministru Victor Ponta, a făcut solicitarea de retragere a titlului de cetăţean de onoare, a culminat cu campania electorală pentru prezidenţiale.

Adevărul istoric, argumentat pe baza dovezilor şi construit cu instrumentele momentului, este unul singur şi doar interpretarea acestui adevăr poate fi subordonată ideologiilor manipulate de grupurile de interese, în cazul de faţă pro sau contra personajului istoric Valeriu Gafencu.

Argumentele Guvernului în favoarea retragerii titlului de cetăţean de onoare al oraşului Tg. Ocna oferit lui Valeriu Gafencu au fost confruntate cu date clare şi exacte în ,,Adevărul” de Marcel Răduţ – link

Argumentul Guvernului (1): „Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, prin sentinţa nr.485/94 din 25 mai 1941, a dispus condamnarea într-un lot de 18 persoane a lui Valeriu Gafencu, pentru participarea la Rebeliunea Legionară. Gafencu a fost învinuit de faptul că în calitate de conducător al organizaţiilor şcolare Frăţiile de Cruce din Iaşi a instigat direct pe elevii Liceului Naţional, Liceul Internat şi Liceul de Fete „Oltea Doamna” la nesupunere faţă de legile şi autorităţile şcolare, determinându-i în ziua de 23 ianuarie 1941 să suspende cursurile. Această instigare a avut ca urmare declararea grevei de către elevii sus arătatelor licee. Valeriu Gafencu a fost condamnat la 3 luni şi o zi închisoare corecţională şi 2000 lei amendă corecţională pentru faptul de „Instigare publică”, prev. şi penal de art. 327 al 1 C.P. comb. cu art. 177 C.J.M. şi I.D. nr. 856/938. (CNSAS. Dosar P 013 125, Vol. I, f. 603-614 f.v.).”

Analiza noastră: Din text nu reiese că Valeriu Gafencu a comis vreo crimă împotriva vreunei persoane fizice – român, evreu sau de altă naţionalitate. El a reuşit să determine elevii de la trei importante licee din Iaşi să intre în grevă şi să protesteze împotriva lui Ion Antonescu, care declanşase acţiunile de înlăturare de la conducerea ţării a legionarilor lui Horia Sima. Faptul că sute de elevi au intrat în grevă la îndemnul lui Valeriu Gafencu demonstrează, pe de o parte, capacitatea extraordinară a tânărului de 20 de ani de a mobiliza tinerimea, iar pe de altă parte, aderenţa tinerilor elevi din acele vremuri la ideologia legionară. Oricum am interpreta însă acţiunile lui Valeriu Gafencu în timpul Rebeliunii Legionare, este imposibil să concluzionăm că acestea reprezintă complicitate la vreun asasinat ori la vreo acţiune criminală antisemită. O dovadă este însăşi durata extrem de mică a condamnării la pedeapsa cu închisoarea – 3 luni şi o zi – stabilită de Tribunalul Militar.

Argumentul Guvernului (2):Valeriu Gafencu a fost condamnat în data de 5 decembrie 1941, de către Curtea Marţială a Corpului 4 Armată prin sentinţa nr. 2374/941 cu unanimitate de voturi făcând aplicaţiunea art. 5 şi 7 al. I din D.L. nr. 236/ 941 şi art. 326 C.J.M., pentru Crimă de constituire de asociaţiune şi activitate legionară potrivnică ordinei existente în stat prev. şi penal de art. 5 şi 7 al. I din D.L. nr. 236/ 941, la 25 ani muncă silnică şi 1000 lei cheltuieli de judecată. (Dosar CNSAS)

Analiza noastră: Din text nu reiese că Valeriu Gafencu a realizat acţiuni antisemite sau de complicitate la pregătirea ori executarea unor asasinate îndreptate împotriva unor minorităţi sau indivizi. Dacă anexat la sentinţă ar exista probe că Valeriu Gafencu a participat la organizarea unor astfel de acţiuni, presupunem că Guvernul Ponta, prin INSHR „Elie Wiesel”, le-ar folosi ca argumente suplimentare în adresa pe care a  înaintat-o către Primăria Tg. Ocna. Utilizând strict textul sentinţei la care fac referire oficialii guvernamentali, se poate concluziona că Valeriu Gafencu a fost condamnat de Curtea Marţială pentru acţiuni de sorginte legionară îndreptate împotriva dictaturii militare instaurate de Ion Antonescu, nimic legat de crime comise împotriva evreilor.

Argumentul Guvernului (3): „Având în vedere că Valeriu Gafencu a fost membru al unei organizaţii fasciste, fapt pentru care a fost condamnat de două ori de către statul român, precum şi faptul că nu a fost niciodată condamnat la închisoare de către regimul comunist, considerăm că acordarea titlului de cetăţean de onoare reprezintă recunoaşterea şi încurajarea morală a imaginii unei persoane care a militat pentru valori şi principii incompatibile cu valorile democraţiei”.

Analiza noastră: Principala eroare comisă în text este susţinerea ideii că Valeriu Gafencu a fost condamnat de statul român pentru că era membru al unei organizaţii fasciste. Să restaurăm realitatea istorică: Mişcarea Legionară, organizaţia fascistă în care era membru Valeriu Gafencu, proclamase Statul Naţional Legionar şi a condus statul român prin colaborarea dintre Ion Antonescu şi Horia Sima. Lupta între camarila militară a lui Ion Antonescu şi legionarii lui Horia Sima a fost o luptă pentru putere, ambele tabere fiind de esenţă anti-democratică, utilizând toate pârghiile de care dispuneau, inclusiv forţa armată şi instanţele militare de judecată. Tânărul de 20 de ani Valeriu Gafencu a fost doar o victimă colaterală a acestei lupte politice sângeroase.