Retrocedarea ilegală către Paltin Sturdza ar fi lăsat fără pădure întreaga comună Brusturoasa. Direcţia Silvică Bacău şi

Dan Bengescu ar fi făcut oferte primarului comunei Sorin Atonoaie, în numele falsului prinţ moştenitor. Pentru a li se pune la dispoziţie 1.387 ha, câştigate în instanţă de locuitorii comunei încă din 2008, Comisia Locală Brusturoasa trebuia, în schimb, să pună în aplicare hotărârea judecătorească obţinută de Sturdza prin mituirea unui judecător. „Vă spun ce am spus şi la D.N.A. Braşov. Am fost la o întâlnire la Direcţia Silvică, în septembrie 2013, la care au participat domnul Paltin Sturdza cu iubita (Gabriela Zaharia – n.r.), domnul Ghelasă şi şeful de Ocol de la Comăneşti. Direcţia Silvică a venit şi ne-a pus pe masă toate hărţile şi a identificat suprafeţele care sunt libere. Propunerea a venit din partea Direcţiei Silvice împreună cu domnul Bengescu. 1.387 ha pentru cetăţenii comunei, iar restul din cele 5.000 ha pentru ei,” a declarat în exclusivitate pentru bacauinfo.ro Sorin Atonoaie, primarul comunei Brusturoasa, care ne-a dezvăluit şi rolul de peţitor jucat de Iulian Durlan, primarul comunei Căiuţi, trimis în judecată în stare de libertate. Directorul Direcţiei Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, trimis în judecată, neagă întâlnirea şi înaintarea vreunei propuneri: „De unde să avem noi propuneri? Nu. Păi să spună de întâlnire şi unde a avut loc. El a venit cu Paltin Sturdza că, mă rog, aveau problemele lor.”

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura Teritorială Braşov l-au audiat pe Sorin Atonoaie, primarul comunei Brusturoasa, în calitate de martor, în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure către Paltin Sturdza, dosar în care este arestat şi Viorel Hrebenciuc.

Numele lui Sorin Atonoaie apare în mai multe înregistrări ale discuţiilor dintre Viorel Hrebenciuc, Paltin Sturdza şi Ioan Adam, în care fostul deputat băcăuan îşi asigura partenerii de colaborarea primarului în sensul punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti.

Dan Bengescu, omul care ţinea legătura cu primarii de comune şi funcţionarii Direcţiei Silvice Bacău, într-o convorbire cu Hrebenciuc, 13 august 2014: „Şi săptămâna trecută l-a sunat pe SORIN… ? …dă-i drumul înainte, nu-ţi mai contestă nimic”.

Viorel Hrebenciuc: ,,pot face presiuni pe ăia acolo că nu știu ce, merge în ședință peste ei. Eu mâine după-amiază la 4 jumate vorbesc încă o dată… la Bacău, să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la CRĂCIUNESCU să-i spună CRĂCIUNESCU că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?

Bengescu Dan: Da.V.H.: Adică, o lucrăm…

B.D.: Aşa.V.H.: Aşa.

B.D.: Haideţi să vă spun…? … Gata, deci n-a promis nimic, a zis că-mi rezolvă ei. Şi săptămâna trecul-a sunat pe SORIN… ? … dă-i drumul înainte, nu-ţi mai contestă nimic.

V.H.: …? … sau cum? B.D.: Ai înţeles? Nu-ţi mai contestă, stai liniştit. Ne ocupăm de tot.

Într-o altă discuţie, Viorel Hrebenciuc amintea în faţa lui Ioan Adam şi Paltin Sturdza de primarul Atonoaie: „(…) eu mă ocupam de Brusturoasa (?), că primarul ăla are nu ştiu ce.”

„Vă spun ce am spus şi la D.N.A. Braşov,” îşi începe răspunsul Sorin Atonoaie. „La noi, la Comisia Locală de Fond Funciar Brusturoasa, s-a prezentat acest domn Bengescu, în iunie 2013. Când l-am cunoscut prima dată, mi-a fost prezentat de colegul de la Căiuţi (Iulian Durlan – n.r.). A venit cu Bengescu chiar aici în birou. Au venit împreună. Mi-au spus că se cunosc. L-a prezentat şi mi-a arătat procura cum că-l reprezintă pe Paltin Sturdza. Mi-a spus că domnul (Bengescu – n.r.) se ocupă de treaba asta. Au stat două minute. Şi au plecat, spunând că o să revină. Au zis că vor să treacă pe la toţi primarii de pe Valea Muntelui. De atunci nu i-am mai văzut şi nici nu m-au mai sunat. Le-am spus că am şi eu o hotărâre judecătorească pentru 1.387 ha din 2008, care nu este pusă nici astăzi în aplicare. De la început le-am spus, şi eu, şi Comisia Locală, dovadă stau procesele verbale, că singurele surse de venit ale oamenilor din comună au mai rămas pădurea şi creşterea animalelor.”

De domnul Hrebenciuc nu am fost sunat niciodată. Am citit şi eu ce se spune în stenograme. Nu ştiu ce a vrut să spună. Şi eu am rămas surprins. Şi când am fost la D.N.A. în calitate de martor, tot la fel mi s-a pus întrebarea. Nu l-am cunoscut niciodată. L-am văzut doar la TV. Nefiind colegi de partid, nefiind colegiul dumnealui, nu a intervenit niciodată.”

De pe poziţia reprezentantului unor politicieni PSD influenţi în zonă – Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam – Dan Bengescu, realizând opoziţia Comisiilor Locale de Fond Funciar, ameninţa primari, şefi de Ocoale Silvice şi reprezentanţii comisiilor cu plângeri penale. „S-au purtat discuţii cu unii şi pe mine m-au ameninţat că o să-mi facă plângere penală, pentru că ei au hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dacă nu o duc la îndeplinire,” arată Sorin Atonoaie.

„Ba mai mult, am fost la o întâlnire la Direcţia Silvică, în septembrie 2013, la care a participat domnul Paltin Sturdza cu iubita (Gabriela Zaharia – n.r.), domnul Ghelasă şi şeful de Ocol de la Comăneşti,” declară Atonoaie. „Eu le-am prezentat punctul meu de vedere. Am fost singur. A vrut domnul Sturdza să vadă punctul meu de vedere, pentru că nu credea că poziţia mea este cea prezentată lui de Bengescu. Ar fi vrut să-l verifice pe Bengescu. Le-am spus foarte clar că eu am fost ales de oameni, eu reprezint oamenii. Dacă nu-mi convine, îmi dau demisia din funcţia de preşedinte de la Comisia de Fond Funciar. Nu pot să accept să dau pădurea.  Doamna era foarte supărată, dădea cu pumnul în masă, că pe ea nu o interesează oamenii. Să se reconstituie, că ce spune instanţa trebuie pus în practică. Ce vă spun eu se poate verifica.”

Directorul Viorel Ghelasă, iniţial, confirmă o întâlnire ţinută la sediul Direcţiei Silvice Bacău, cu Paltin Sturdza, dar arată că s-a discutat despre altceva. Ce altceva se putea discuta în prezenţa falsului moştenitor, care solicita retrocedarea a 43.227 ha de pădure? „Aşa este. Da. Întâlnirea a avut loc oficial, cu mai mulţi prezenţi, dar s-a discutat cu totul altceva. Primarul nu a fost invitat de noi, el a venit. El a venit cu Paltin Sturdza că, mă rog, aveau problemele lor. Problemele s-au pus altfel, nu în sensul ăsta.”

Sorin Atonoaie precizează faptul că „din Brusturoasa, ei cereau mult, dar mai sunt doar 5.000 ha libere de sarcini. Atât mai este din cele 10.990 ha. Nici ei nu au identificat amplasamentele. Ei au venit cu o primă propunere. Cele 5.000 ha, care mai sunt libere, sunt în administrarea Romsilva, Ocolul Silvic Comăneşti. Comisia Locală nu mai are un centimetru pătrat la dispoziţie.”

Descriind o situaţie ipotetică, pentru ca Paltin Sturdza să intre în posesia pădurilor de pe raza comunei Brusturoasa, care sunt în proprietatea Direcţiei Silvice Bacău, anumite etape trebuia îndeplinite. Mai întâi, pentru a nu se expune în vreun fel, Direcţia Silvică ar fi avut nevoie de acordul / acceptul Comisiei Locale de Fond Funciar Brusturoasa, că îl va pune pe Sturdza în posesie, dacă Direcţia Silvică ar fi pus la dispoziţie suprafeţele. Mai departe, Comisia Locală Brusturoasa ar fi trebuit, pe baza hărţilor puse la dispoziţie de Direcţia Silvică, să înainteze Comsiei Judeţene de Fond Funciar propunerea cu amplasamentele suprafeţelor care urmau a fi retrocedate. În atare situaţie, Comisia Judeţeană de Fond Funciar trebuia doar să valideze amplasamentele. Ulterior, Direcţia Silvică trebuia ca în 30 de zile de la stabilirea şi validarea amplasamentelor să pună la dispoziţie suprafeţele forestiere către reclamant. Mecanismul trebuia pus în mişcare de la Comisia Locală de Fond Funciar, pentru a se încheia la Direcţia Silvică, trecând prin Comisia Judeţeană de Fond Funciar. 

Prima propunere făcută de Direcţia Silvică, împreună cu Bengescu, în numele lui Paltin Sturdza, a presupus punerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti pentru Sturdza de către Comisia Locală de Fond Funciar Brusturoasa, în schimbul cedării amplasamentului de către Direcţia Silvică pentru suprafaţa de teren obţinută de locuitorii comunei în instanţă încă din 2008.

„Ei (reprezentanţii lui Paltin Sturdza, printre care şi Bengescu – n.r.) au făcut măsurătorile din teren în prezenţa reprezentanţilor Direcţiei Silvice. Aveau în administrare pădurea. Se prezentau la şedinţele Comisiei Locale cu hărţile Direcţiei Silvice. Mai apăreau probleme, pentru că erau suprapuneri cu terenurile oamenilor. Au venit oamenii şi mi-au spus că au intrat, au măsurat şi ne-au farbat terenurile cu roşu. Direcţia Silvică a venit şi ne-a pus pe masă toate hărţile şi a identificat suprafeţele care sunt libere. Atunci a fost prezent şi Horaţiu Hanganu, cu firma de topometrie. A mers (Bengescu – n.r.) pe teren cu reprezentanţii Direcţiei Silvice, doamna inginer Tiţă de la Ocolul Comăneşti, şi au întocmit hărţile pe care ni le-au prezentat în cadrul Comisiei de Fond Funciar. Noi le-am spus că nu punem nimic în posesie pentru Sturdza până ce nu pun şi ei în posesie oamenii, cu cele 1.387 ha. Noi nu am mişcat mai bine de jumătate de an nimic. Tot veneau şi ne ameninţau. Au venit cu o propunere: 1.387 ha pentru cetăţenii comunei, iar restul din cele 5.000 ha pentru ei. Când au venit cu hărţile cele 1.387 ha, 700 ha se regăseau pe islazul comunal. Cum să dau eu islazul comunal? Rămân în istoria comunei. Mă omoară oamenii. Nu a semnat nimeni. Propunerea a venit din partea Direcţiei Silvice, împreună cu domnul Bengescu. Atunci, iarăşi, cu discuţii, au început să ne ameninţe cu plângeri,” spune Sorin Atonoaie.

De partea celaltă, Viorel Ghelasă neagă existenţa vreunei astfel de discuţii sau propuneri: „De unde să avem noi propuneri? Nu. Păi să spună de întâlnire şi unde a avut loc. Întâlnirea a avut loc în contextul în care vă spun eu, cu doamna juristă, cu şeful Biroului Fond Forestier, Dumitru.”

„Direcţia Silvică trebuie să pună la dispoziţie suprafaţa în urma unei hotărâri a Comisiei Judeţene de Fond Funciar. Iar Comisia Judeţeană trebuie să valideze amplasamentele. Deci, în momentul de faţă, nu avem validate amplasamente. Când vor exista amplasamentele stabilite, atunci şi noi ne vom conforma în termen de 30 de zile. La nivelul Comisiei Judeţene este cunoscută situaţia,” subliniază Ghelasă, făcând referire la cele 1.387 ha ale locuitorilor comunei Brusturoasa.

Din 2008, acuză Atonoaie, Direcţia Silvică refuză să pună la dispoziţia Primăriei Brusturoasa suprafeţele de teren în vederea punerii în posesie a beneficiarilor direcţi.

Între timp: „S-a făcut ultima propunere, prin care islazul comunal a fost scos, 1.387 ha ale oamenilor să fie puse în posesie, iar diferenţa (până la 5.000 ha, aflate în posesia Direcţiei Silvice Bacău – n.r.) urma să fie luată de ei. Ca să fiu sigur că nu sunt fentat, am mers cu documentaţiile în acelaşi timp şi le-am înaintat către Comisia Judeţeană de Fond Funciar. Atât s-a întâmplat la Brusturoasa,” – Sorin Atonoaie.

„Din câte ştiu, documentaţiile au ajuns şi la Oficiul Judeţean de Cadastru, dar nu au dat un răspuns. Între timp, a intrat D.N.A. pe fir. Eu pe urmă am aflat că reconstituirea dreptului de proprietate a fost făcută de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noi nu am văzut-o,” mai spune primarul comunei Brusturoasa.

În timp ce locuitorii comunei Brusturoasa luptă cu instituţiile statului de 6 ani pentru obţinerea dreptului de proprietate, întărit de o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, aceleaşi instituţii ale statului colaborează cu falşi moştenitori, pentru a le pune la dispoziţie suprafeţe imense de pădure, asupra cărora nu au niciun fel de drept.

„Direcţia Silvică spunea că oamenii nu au avut pădure. La noi în zonă a fost şi o mare problemă. Legea împroprietăririi din 1945, de pe Valea Muntelui, a fost una specială. Nu s-a emis nici un titlu de proprietate. La bază au stat acele liste şi tabele de împroprietărire de la 1945, în care erau trei categorii: veteranii, văduvele şi orfanii, persoanele sărace până-n cinci hectare. Cel mai mult au primit cei care nu aveau nimic, adică 5 ha. Cei care mai aveau pământ, primeau diferenţa până la 5 hectare. Comisia Locală de la vremea respectivă stabilea cui se acorda pământ, pentru a-şi putea reface gospodăriile, culturile, pentru a avea o sursă de venit. Comuna a fost bombardată, mai rămăseseră în picioare 4 sau 5 case. Într-adevăr, oamenii nu avea păduri, conform listelor, dar vreau să-mi dai pe vechiul amplasament, pentru că pământul în Brusturoasa nici nu a crescut, nici nu s-a strâmtorat. Nu au vrut. Direcţia Silvică nu recunoaşte tabelele. Tabelele sunt de la Arhivele Naţionale. Să nu uităm că în 1945, la reforma agrară, li s-a recunoscut dreptul de proprietate parţial la încă doi moştenitori, de pe linia Ghica Elisabeta Varlaam. Unul a primit aproape 1.000 ha, altul 450 ha, cu titluri de proprietate. Aici în Brusturoasa,” declară pentru bacauinfo.ro Sorin Atonoaie, primarul comunei Brusturoasa.