Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.

Date noi în DOSARUL RETROCEDĂRILOR. Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, acuzat că l-a cooptat şi instigat pe

directorul Direcţiei Silvice Bacău să acţioneze în interesul grupului infracţional. Astfel, potrivit DNA, Viorel Ghelasă ar fi cedat presiunilor deputatului și, ca urmare, cererea de revizuire introdusă la Tribunalul Covasna după emiterea sentinţei favorabile moştenitorului Paltin Sturdza (în care s-a dat mai mult decât se ceruse), deşi întemeiată, a fost făcută tardiv. „Cererea de revizuire a fost semnată de mine la patru zile după ce am fost numit director. Nimeni nu a realizat chestia aia. Ar trebui să vă dea explicaţii juristul sau juriştii care au gestionat problema asta,” a declarat Ghelasă.

Grupul infracţional descris ca fiind condus de deputatul PSD Ioan Adam, prin Hrebenciuc, a început să facă presiuni asupra Comisiilor locale de Fond Funciar de la Dărmăneşti, Dofteana, Brusturoasa, pentru punerea în aplicare a titlului executoriu. „Pot face presiuni pe ăia acolo că nu ştiu ce, merge în şedinţă peste ei,” îl asigura, într-o convorbire telefonică, Hrebenciuc pe Bengescu, cel care l-ar fi racolat în numele grupului, prin intermediul primarului din Căiuți, Iulian Durlan. 

În schimbul îndeplinirii rolului său, Hrebenciuc ar fi urmat să primească, prin interpuşi, 12.000 ha pădure, evaluate la circa 50 milioane euro. Pentru asta, ar fi urmat să se folosească de fiul său, Andrei Hrebenciuc.

Mai mult, o informație de cascadorii râsului pentru aura de influent a lui Hrebenciuc: pentru că nu ar fi rezolvat imediat „problema” grupului, acesta urma să fie înlocuit, iar rolul său de influenţare a oamenilor cheie în dosar trebuia să fie preluat de Jănică Poenaru, lider PC Vâlcea.

Rolul de „combinator” jucat de deputatul PSD Viorel Hrebenciuc nu ar fi satisfăcut, conform DNA, grupul infracţional condus de colegul de partid şi Parlament Ioan Adam, situaţie ce ar fi dus la schimbarea băcăuanului. Nerezolvarea imediată a „problemei” de către Hrebenciuc, respectiv punerea în posesie şi apoi valorificarea prin vânzare a pădurii retrocedate ilegal aşa – zisului moştenitor Paltin Sturdza, l-a determinat pe Dan Costin Bengescu, cel care-l racolase pe deputatul băcăuan, să-l înlocuiască cu Jănică Poenaru, lider PC. Grupul acestuia din urmă mai avea şi alte speţe în desfăşurare, potrivit DNA.

Lui Hrebenciuc i-a fost dăunătoare strămutarea procesului la Tribunalul Sibiu, acţiune solicitată de Direcţia Silvică Bacău. „Angajat” să influenţeze în sensul dorit de grupul infracţional persoane cheie cu putere decizională din cadrul instituţiilor publice, Hrebenciuc a exercitat presiuni în mod sistematic şi repetat asupra directorului Romsilva, Adam Crăciunescu, prin intermediul lui Ilie Sârbu, socrul primului ministru Ponta. În Bacău, conform DNA, subiecţii acţiunilor sale au fost directorul coordonator al Direcţiei Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, Comisia Judeţeană de Fond Funciar, preşedinţii Comisiilor locale de Fond Funciar, şefi de ocoale silvice, funcţionari din cadrul Direcţiei Silvice, Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

„Din probe rezultă că Hrebenciuc Viorel l-a abordat pe numitul Crăciunescu Adam prin intermediul lui Ilie Sârbu, senator, persoană cu foarte mare influență asupra directorului RNP Romsilva. Anterior cooptării lui Crăciunescu Adam de către Hrebenciuc Viorel în acest grup, acesta din urmă obținuse deja sprijinul directorului din cadrul Direcției Silvice Bacău, Ghelasă Viorel, vicepreședinte PSD Bacău, instigându-l la inacțiune, adică să nu mai apere interesele instituţiei, ale statului practic! Din convorbirile telefonice purtate de către Adam Ioan, Bengescu Dan Costin și Hrebenciuc Viorel rezultă că aceștia au menționat de mai multe ori și numele lui Pocovnicu Constantin Dorian, actualul prefect al județului Bacău și președinte al Comisiei de fond funciar Bacău,” se arată în referatul DNA. 

Ca urmare a demersurilor lui Hrebenciuc „trebuie menţionat că după ce a fost dată decizia nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna, funcţionarii din cadrul Direcţiei Silvice Bacău şi ai Comisiei Judeţene de Fond Funciar Bacău au introdus cerere de revizuire la Tribunalul Covasna motivând că s-a dat mai mult decât se ceruse, însă deşi cererea era întemeiată, a fost depusă tardiv,” potrivit DNA. Din acel moment, conform surselor bacauinfo.ro, s-a pierdut calea de atac, iar sentinţa Tribunalului Covasna a devenit definitivă, irevocabilă, cu titlu executoriu, nesusceptibilă de alte căi de atac, chiar extraordinare (o revizuire la revizuire fiind de principiu inadmisibilă).

Ce spun Ghelasă şi Pocovnicu, invocaţi de procurorii anticorupţie?

Viorel Ghelasă, director Direcţia Silvică Bacău: „Cererea de revizuire a fost semnată de mine la patru zile după ce am fost numit director, înaintea mea fiind director domnul Mănăilă. Oficiul juridic cred că s-a ocupat de cerere, dar sincer să fiu nu ştiu cine s-a ocupat din punct de vedere juridic în intervalul acela de la emiterea sentinţei definitive şi irevocabile şi până am venit eu, ori Casa de avocatură, ori oficiul juridic. Nimeni nu a realizat chestia aia. Ar trebui să vă dea explicaţii juristul sau juriştii, care au gestionat problema asta. Fiind o situaţie mai dificilă, am angajat şi o casă de avocatură din Bucureşti, respectiv Nestor şi Asociaţii. Tot ce am semnat noi pentru a se înainta în justiţie a semnat şi Prefectura. În 2012, secretarul Comisiei Judeţene de Fond Funciar cred că era domnul Pocovnicu.”

sursa foto: Viorel Ghelasă

Numele actualului prefect de Bacău a fost regăsit de procurorii DNA în convorbirile telefonice dintre Hrebenciuc, Ioan Adam şi Bengescu. Dorian Pocovnicu neagă orice legătură neinstituţională cu susnumiţii, ba mai mult, declară că nu făcea parte din Comisia Judeţeană de Fond Funciar la momentul discuţiilor privind înaintarea cererii de revizuire la Tribunalul Covasna, deşi prezenţa sa în calitate de subprefect şi secretar al Comisiei este confirmată din încă o sursă din cadrul Comisiei, pe lângă Ghelasă.

„Vreau să vă spun că sunt o persoană publică şi lucrez în administraţie de aproape 15 ani şi oricine poate să pronunţe numele meu şi să-l folosească în diferite moduri. Cert este că în momentul în care se va dovedi că   mi-a fost abuziv numele evident că voi acţiona în consecinţă, conform prevederilor legale. Eu nu cunosc acţiunile nici unei persoane pe care aţi menţionat-o dumneavoastră. Singurele eventuale discuţii au putut fi doar într-un cadru instituţional reglementat de cadrul legal, Instituţia Prefectului şi funcţiile publice pe care le-am avut şi le am.”

„Despre sentinţa pe care o amintiţi dumneavoastră, subliniez definitivă, irevocabilă şi executorie, cu recurs respins în 2012, într-o perioadă în care nu activam eu atunci, vă pot povesti, pentru că am desfăşurat istoricul acestui proces. În condiţiile în care şi recursul Comisiei Judeţene şi al Romsilva a fost respins la acea sentinţă definitivă şi irevocabilă, au urmat mai multe proceduri de întâmpinări, de revizuiri, respinse rând pe rând de instanţele din Covasna,” – Dorian Pocovnicu, prefect de Bacău, care mai spune că „nu cunosc aceste aspecte. Vă spun că tot ce s-a întâmplat până la sentinţele definitive irevocabile s-au petrecut înainte de a avea vreo legătură cu Prefectura Bacău şi eu, şi fostul prefect Claudiu Şerban. Nu pot să mă pronunţ la ce a fost înainte de mine. Când am intrat în Prefectură, în 2012, în luna iulie, aveam în faţă o sentinţă definitivă  şi irevocabilă, executorie, cu recurs respins, deci de pus în aplicare.”

Actul oficial prin care Dorian Pocovnicu a fost numit subprefect a fost emis în şedinţa de Guvern dintr-o miercuri, 20 iunie 2012, pentru ca după o zi, respectiv 21 iunie, să depună jurământul. Viorel Ghelasă, numit director la D.S. Bacău în 4 iulie 2012, a semnat cererea de revizuire la patru zile după ocuparea funcţiei. Astfel, cererea de revizuire introdusă la Tribunalul Covasna nu putea fi nici depusă şi nici respinsă la momentul numirii lui Pocovnicu în funcţia de subprefect, respectiv 20 iunie 2012.  

Atât prefectul Pocovnicu, cât şi directorul Ghelasă, unul secretar, celălalt membru în Comisia Judeţeană de Fond Funciar la momentul menţionat în raportul DNA, au declarat că au apărat interesele instituţiilor pe care le reprezintă, negând orice raport cu Hrebenciuc de natură să prejudicieze statul român.

„Lucrurile astea se pot demonstra. În tot intervalul ăsta de timp am făcut absolut tot ce trebuia să fac, respectiv o plângere penală pe numele celor trei judecători, revizuire pentru a reduce suprafaţa acordată prin sentinţă, descoperind şi documente noi, revizuire pentru a anula decizia definitivă şi irevocabilă, contestaţii în anulare, un act de îndreptare a erorii materiale. Am strămutat cazul la Satu Mare. Acum se judecă o revizuire la Sibiu,” declară pentru bacauinfo.ro Viorel Ghelasă, directorul D.S. Bacău.

„Nu a fost emis nici un titlu de proprietate. În momentul în care reprezentanţii moştenitorului s-au prezentat pentru a solicita un astfel de titlu de proprietate, Comisia Judeţeană a cerut documentaţiile legale pe care trebuia să le deţină de la Comisiile locale de fond funciar,” – Dorian Pocovnicu, prefect de Bacău.

Judecătorii de la Tribunalul Covasna, plătiţi de Adam şi Paltin Sturdza

Pentru a se ajunge în 2012 la obţinerea sentinţei judecătoreşti ilegale de la Tribunalul Covasna, deputatul PSD Ioan Adam şi aşa-zisul moştenitor Paltin Sturdza au solicitat strămutarea procesului de la Judecătoria Oneşti, conform documentelor deținute de bacauinfo.ro. Magistraţii oneşteni au emis sentinţa civilă nr. 3041/08.10.2007, prin care au reţinut faptul că în categoria proprietarilor deposedaţi abuziv de terenuri forestiere de regimul comunist intră doar cei patru copii ai lui Nicolae D. Ghica, faţă de care reclamantul, Paltin Sturdza, este rudă de gradul V, moştenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul patru de rudenie inclusiv. Iar vizavi de solicitarea de punere în posesie a pădurilor Dofteana şi Beleghet, s-a arătat faptul că în 1947 cele două moşii au fost expropriate de către comunişti din proprietatea Creditului Funciar Rural.

„Din datele existente rezultă că pentru a se reuși obținerea în mod nelegal a acestei hotărâri judecătorești au colaborat următoarele persoane: avocatul Adam Ioan, Paltin Gheorghe Sturdza, Ordog Lorand Andras, Uță Gabriel. Având în vedere că în anul 2009 la Tribunalul Covasna era un singur complet (C8) care judeca recursurile în materia fondului funciar, format din Ordog Lorand Andras (președintele instanței), Uță Gabriel și Velican Maria Daniela, observând și lipsa unui motiv serios pentru a se admite strămutarea cauzei, sunt date că încă din anul 2009, de la data introducerii cererii de revizuire la Judecătoria Onești, Adam Ioan și Sturdza Paltin Gheorghe au plănuit să strămute cauza la Tribunalul Covasna, cunoscută fiind lipsa unei împărțiri aleatorii în judecarea cauzelor de fond funciar. În aceeași ordine de idei, există indicii în sensul că Adam Ioan s-a înțeles cu judecătorul Ordog Lorand Andras să nu se efectueze expertiză topografică în cauză, deoarece ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei și, în cele din urmă, respingerea acțiunii. Lipsa unei expertize a dus la întocmirea unui dispozitiv al hotărârii imposibil de pus în aplicare. În loc să se individualizeze suprafața exactă ce a fost reconstituită, Ordog Lorand Andras a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură pe domenii forestiere (corespunzătoare unor foste moșii), fiindu-i indiferent ce se găsește în prezent pe respectivele terenuri și dacă s-a reconstituit în mod legal dreptul de proprietate vreunei alte persoane,” se precizează în raportul DNA.

„Fără a fi în prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945, fără a avea măcar o probă pentru patru dintre domeniile reconstituite, fără a pomeni măcar numele respectivelor domenii în cuprinsul hotărârii judecătorești, folosindu-se cu viclenie de o decizie intermediară a unei alte instanțe (decizia 4700 din 08 aprilie 2009 a ÎCCJ), dând dovadă de o maximă rea-credință și de un subiectivism total, în doar două pagini, ignorând complet sentința dispusă de judecătorul fondului (20 de pagini de motivare efectivă și profesionistă), nesocotind precizarea făcută de revizuent la 23.000 de ha, schimbându-și practica anterioară constantă, judecătorii ORDOG LORAND ANDRAS, UȚĂ GABRIEL și VELICAN MARIA DANIELA, au dispus admiterea recursului, admiterea plângerii împotriva Comisiei județene și reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de ha teren forestier și 50 de ha de teren agricol,” – document DNA.

Pentru emiterea acestei decizii, averile primilor doi judecători au sporit considerabil, primind bani direct sau indirect, în perioada mai – decembrie 2012, de la Adam Ioan şi Paltin Sturdza, spune tot DNA.

Pentru a pune în aplicare hotărârea judecătorească, cei doi au apelat la Ioan Gheorghe Varga şi Daniel Constantin Călugăr, pentru a reuși o urgentare a punerii în posesie și a eliberării titlului de proprietate și o vânzare cât mai rapidă a întregii suprafețe de teren forestier. Cu cei doi au şi încheiat un contract de promisiune vânzare – cumpărare a celor 43.227 ha pădure, la un preţ de 1.572 euro/ha, preţul pieţei fiind undeva între 3500 – 4000 euro pe hectar.

Diferenţa până la valoarea reală a terenului forestier trebuia să acopere costurile lui Varga şi Călugăr cu intervenţiile pe lângă funcţionarii din cadrul Comisiei Judeţene de Fond Funciar în tentativa de punere în posesie. Cei doi plănuiseră deja înstrăinarea fondului forestier către firma  Prokon Hit Timber SRL, care ar fi achitat şi preţul terenului.

În aprilie 2013, având în vedere faptul că Varga şi Călugăr nu şi-au îndeplinit obligaţiile, Ioan Adam şi Paltin Sturdza au mers pe varianta Dan Costin Bengescu. Acesta din urmă a apelat, prin primarul comunei Căiuţi, Iulian Durlan, la deputatul PSD Viorel Hrebenciuc. Rolul acestuia era să influenţeze personaje cheie în vederea soluţionării immediate a problemei grupului infracţional. La rândul lui, Hrebenciuc ar fi vrut să se folosească de socrul primului-ministru Victor Ponta, respectiv senatorul Ilie Sârbu, pentru a pune presiune pe Adam Crăciunescu, directorul Romsilva.

Hrebenciuc către Bengescu, 13 august 2014, referindu-se la acţiunile asupra lui Crăciunescu: „… acuma să-l folosesc pe Ilie Sârbu să-l calce pe cap …?”

În același context, discutând despre punerea în posesie asupra terenurilor din comuna Brusturoasa, Hrebenciuc i-a spus lui Bengescu: „pot face presiuni pe ăia acolo că nu știu ce, merge în ședință peste ei. Eu mâine după-amiază la 4 jumate vorbesc încă o dată… la Bacău, să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la CRĂCIUNESCU să-i spună CRĂCIUNESCU că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?”

Viorel Hrebenciuc (în plan secund), însoțindu-l pe premierul Victor Ponta pe Valea Muntelui

Având în vedere faptul că Hrebenciuc nu şi-a onorat promisiunile, grupul infracţional ar fi renunţat la serviciile sale pentru a-l înlocui cu Jănică Poenaru, lider PC Vâlcea, gruparea acestuia din urmă având în lucru şi alte speţe privind retrocedări de imobile sau reconstituiri ale dreptului de proprietate în mod ilegal, nu numai Domeniul Ghica, ci şi în Călărași, Sinaia, Buzău, Galați, Vâlcea, Suceava.

Mai multe despre subiect: link 1, link 2, link 3.