Guvernul Ponta anulează efectele benefice ale reducerii TVA prin fixarea salariului minim la

1.050 lei, o creştere de 16,6%, de la 900 lei. Pentru că până în iulie salariul minim pe economie va creşte la 1.050 lei, companiile de utilități vor fi nevoite să includă majorarea salarială în preţul apei livrate consumatorilor, dacă nu vor putea acoperi noile costuri salariale din veniturile actuale. Pe de altă parte, preţul apei va creşte în continuare, din cauza scăderii consumului.

Cel mai ieftin serviciu de utilitate publică, furnizarea apei potabile, este miza discuţiilor dintre parlamentari, reprezentanţii Guvernului, Asociaţia Română a Apei (asociaţia operatorilor de apă) şi asociaţiile de proprietari.

Pe de o parte, Guvernul pare să ia în serios propunerea reducerii TVA la apă, inclusă în lista alimentelor care vor beneficia de reducerea de la 24% la 9%, pe de altă parte îşi anulează măsura prin creșterea salariului minim pe economie de la 900 de lei la 1.050 lei, până la 1 iulie.

Angajatorul trebuie să acopere această diferenţă, iar pentru a face asta trebuie să ia în considerare mai multe variante: mărește preţul produsului, reduce din personal ori își ține oamenii la negru.

Corneliu Fântână, administrator unic SC Apă Canal Oneşti: „Să nu uităm că de la 1 iulie salariul minim pe economie la nivel naţional va ajunge la 1.050 lei. Deci toţi muncitorii necalificaţi, şi noi avem foarte mulţi, dar şi compania de apă din Bacău, vor trebui să aibă salariul 1.050 lei, pentru că prim-ministrul şi Guvernul asta au fixat. Atunci va fi o nouă majorare, chiar dacă va fi mică. Dar majorarea este necesară pentru ca societăţile să funcţioneze. Lucrurile fixate de către Guvern şi o economie în cădere, o economie slabă în oraş, determină creşterea preţului.”

Indiferent de măsurile luate de Guvern, cum ar fi reducerea TVA la apă, sau de autorităţile locale, care acoperă cu bani din bugetul local diferenţele de preţ (cel solicitat de Compania de Apă şi cel plătit de populaţie), pentru a-l menţine la un nivel care să nu deranjeze electoratul, preţului pe metru cub de apă potabilă şi epurată va crește.

Soluţia pentru ca populaţia să-şi permită achitarea facturilor la apă, la finalul lunii, este creşterea veniturilor sau, măcar, crearea de noi locuri de muncă.

Cel mai profund efect negativ asupra tendinţei de creştere a preţului apei este consumul redus, în descreştere, înregistrat în cele mai mari aglomerări urbane din judeţul Bacău, dar şi în mediul rural.

Răzvan Găină, director general Compania Regională de Apă: „Pe municipiul Bacău şi în toate zonele există tendinţe şi nu de acum, e de câţiva ani, de scădere destul de masivă a consumului populaţiei şi al societăţilor comerciale. Față de acum 10 – 12 ani consumul a scăzut de 4 ori la nivelul Bacăului. Tendinţa este undeva la 6 – 7 procente în fiecare an de scădere a consumului. Cauza o reprezintă, pe undeva, şi preţul.”

„Consumul de apă pe sistem este din ce în ce mai mic. Costurile rămân aceleaşi. Eu le-am explicat în Oneşti. Cu cât vom avea mai puţini consumatori, cu atât vom plăti mai mult. Centrul de fabricaţie, IUC, Carom, RAFO, Termo, Chimicul şi acum berea (Albrau – nota red.) care în două luni consumă foarte puţină apă, reuşeau să ne asigure un consum şi să participe la pierderile din oraş şi la costurile societăţii. Acum, totul se va îndrepta spre populaţie. Oraşul Oneşti, după cum îl văd eu, în următorii 5 ani, 10 ani va deveni o comună. Atât timp cât conducătorii judeţului nu vor lua măsuri încât să atragă investitori  în zonele noastre şi să avem locuri de muncă, ne va fi foarte greu,” apreciază administratorul operatorului de apă din Oneşti.

În baza obligaţiilor contractuale cu BERD, Compania Regională de Apă este obligată, alături de unităţile administrativ teritoriale membre în CRAB, ADIB, să respecte calendarul planului tarifar. Modificarea, în sensul creşterii preţului apei, solicitată de CRAB membrilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău constă în indexarea cu rata inflaţiei, respectiv o majorare de 15% – 16%.

„La ora actuală, preţul apei nu va mai suferi majorări de tarife, ci doar inflaţia pe care o vom lua an de an, aşa cum este semnat contractul de delegare cu UAT-urile şi cu ADIB. Aşteptăm decizia ADIB, aprobarea noului tarif. Dacă nu avem avizul celor de la ADIB, nu putem aplica tariful. Dar tot conform contractului de delegare, cei (adică Consiliile Locale – n.r.) care nu aprobă noul tarif trebuie să ne plătească diferenţa. Fiecare şi-o asumă. Dacă vor să o facă la modul ăsta, nici mie nu mi se pare normal. Apa, dintre toate utilităţile, este până la urmă cea mai ieftină,” declară Răzvan Găină, subliniind că „de aproape un an am stat fără tarif. Sunt bani mulţi, care până la urmă te împiedică de la a putea face investiţii, reparaţii, dotări. Nu mi se pare normal să bagi într-un fel mâna în buzunarul societăţii, care nu-i decât a acţionarilor.”

Modificarea operată de Compania de Apă va avea efect şi asupra preţului perceput oneştenilor de către operatorul local. Apă Canal va fi nevoită să introducă în preţ majorarea CRAB. „Atâta timp cât forul conducător din judeţ, primarii din toate comunităţile au semnat (calendarul de creştere în etape a preţului apei – nota red.) şi nu au informat la vremea respectivă populaţia, îi consider principalii vinovaţi pentru că au ascuns, de fapt. Creşterile vor fi în continuare. În momentul în care Compania de Apă va majora şi voi primi această înştiinţare, o voi aplica în cele două componente, respectiv apa care intră în apartamentul cetăţeanului sau la agentul economic şi pierderea tehnologică”Corneliu Fântână, administrator unic Apă Canal Oneşti.

 În schimb, primarul municipiului Moineşti, membru ADIB, nu acceptă o astfel de majorare, fiind nemulţumit de evoluţia proiectelor din cadrul Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate.

„După cunoştinţele mele nu s-a luat nici o decizie (în cadrul ADIB – n.r.). La ora asta, eu cred că Compania nu merită să fie susţinută cu o majorare de tarif,” spune Viorel Ilie. „Nu e tocmai bine. Majoritatea suntem nemulţumiţi de activitatea Companiei. Nemulţumirea este legată şi de proiectele astea şi de investiţiile celelalte pe care Compania ar trebui să le facă. De la faptul că ne flutură marile pierderi pe care le are, dar nu a făcut nimic în toţi anii ăştia să le diminueze. Aici mă refer şi la proiectele pe care le implementăm acum. Mi-au aprobat trei străzi pentru apă. De ce alea şi nu altele? S-a făcut vreo analiză şi să-mi spună că pierderea cea mai mare e pe strada asta şi acolo trebuie să intervenim cu prioritate? Nu. S-a făcut haotic. S-a făcut după lungimi de străzi.”

Răzvan Găină, directorul general CRAB, spune că rețelele sunt în proprietatea orașelor și comunelor, care au responsabilitatea de a le moderniza: „Reţelele pe care le administrăm, care nu sunt ale noastre, sunt ale unităţilor administrativ teritoriale şi ele trebuie să înlocuiască şi să reabiliteze conductele, prezintă deteriorări masive. Nefăcând investiţii, conductele sunt mai proaste an de an, nu vor fi mai bune.”