Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.
Trei fiole de Nivestim, care costă în jur de 160 lei/bucata și care nu au fost administrate i-au fost prescrise
în luna mai unui bolnav de cancer, în condițiile în care se cunoștea că lupta sa era la final, iar acum sunt ținute în frigider de soția sa.Ba mai mult, cu patru zile înainte să moară, un alt medic i-a prescris un tratament gigant, deși se știa clar că bolnavul se simte foarte rău și că poate să plece în orice clipă. Așa se face că familia a rămas acum cu fiolele de Nivestim, 17 cutii a câte 5 fiole de Tramadol și 8 cutii a câte 5 fiole de Dexamethasone Sodium Phosphate, dar și cu multe supărări netratate.
Durere și mâhnire sunt trăririle care se disting cel mai ușor pe chipul Mariei Grosu din comuna băcăuană Nicolae Bălcescu, la nici două săptămâni de când soțul ei a murit, răpus de un cancer pulmonar. Soarta a fost trasată la începutul lui 2015, când soții Grosu (ea venită pentru sărbători din străinătate) au apelat la serviciile unei clinici private, pentru niște „examene de rutină”. De acolo li s-au recomandat investigații amănunțite, iar diagnosticul a fost ca o secure pentru Petrică – „cancer pulmonar și o tumoare pe o coastă din partea stângă” – începe să-și spună suferința și lupta din ultimele 6 luni, cu lacrimi în ochi, Maria Grosu.
„În ianuarie am decoperit boala, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și o tumoare pe o coastă din partea stângă, care i-a fost extirpată la Iași de către un profesor universitar – om în primul rând, și după aceea medic (spune cu lacrimi în ochi – nota red.). Felul în care a vorbit și s-a comportat… soțul meu a rămas cu impresie foarte bună despre acel medic, acel spital, acele asistente care s-au comportat omenește, dar în Bacău mi-a cerut să nu-l mai duc la spital, pentru că se comportau foarte urât” – ține să facă referiri la omenia personalului medical de la Iași, pentru că imediat după s-au izbit de realitatea din Bacău.
Femeia a povestit pentru bacauinfo.ro cum „medicul de la Oncologie” (nu-i vom dezvălui identitatea și nici sexul, în lipsa unui punct de vedere – nota red.) i-a tratat pe ea și pe soțul ei dincolo de orice urmă de umanitate, mai ales după ce la una din ședințele de chimioterapie i-a dat 100 lei, iar la următoarele nu a mai vrut să cotizeze, același „medic” care i-a prescris și cele trei fiole de Nivestim.
„În prima parte a lunii februarie a început să facă primele ședințe de chimioterapie în Bacău. Medicul… nu-mi aduc aminte cu îl cheamă (citiți „medic” la modul generic, nu ca și cum ar fi o sugestie că ar fi bărbat sau femeie – subl. red.)… așa ură mi-a venit pe el că nici nu am vrut să-i rețin numele, sunt doi medici oricum la Secția de Oncologie, dar vă spun sincer…. Mi-a vorbit foarte urât… Eu când m-am întors (de la muncă din străinătate), soțul făcuse deja prima ședință de chimioterapie (se făceau două zile, una după alta, se făcea o pauză de 8 zile și a opta zi trebuia să se prezinte, îi făceam o analiză a sângelui – hemoleucogramă, plăteam la laboratorul spitalului și în baza rezultatelor vedeau dacă pot să îi mai facă, dacă e anemic)… Eu, când m-am prezentat, am făcut prostia – așa se obișnuiește, tot noi i-am învățat – și i-am dat niște bani medicului – 100 lei – și când ne-am prezentat la următoarea ședință eu nu am mai vrut să mai scot bani pentru …în fond era medic și de asta a învățat, eu pentru ce am învățat am muncit, nimeni nu mi-a dat un ban în plus. Atunci mi-a zis că eu vin din afară și nu cunosc sistemul sanitar românesc. Atunci i-am zis: la sistemul acesta sanitar românesc soțul meu a plătit 37 ani și eu 26 ani, că înainte de a pleca afară, am muncit 26 ani în țară! Eu am mai stat în spital, dar soțul meu în 37 de ani nu a avut nici un concediu medical, nici o spitalizare, nimic… eu cred că merită ca statul român să cheltuiască niște bani, practic din banii lui. (…) Am văzut că ușa pe cabinetului lor scrie că personalul sanitar, dacă este agresat de pacienți sau însoțitori, să sune imediat la 112, dar pacienții unde să sune? la Dumnezeu, pentru că ei suportă multe…și imediat mi-a dat lista cu calculul cu banii care s-au cheltuit pentru soțul meu până la acea dată, vreo 30 și nu știu câte milioane de lei: Luați, doamnă, și duceți acasă ca să… am luat hârtia acasă și am aruncat-o, îmi pare rău că am aruncat tot”, povestește mâhnită femeia.
Fiolele de Nivestim au fost prescrise de la Secția de Oncologie a Spitalului Județean Bacău în mai.
Fiolele „ar fi trebuit să fie administrate după rezultatul de la hemoleucogramă, pentru că însoțindu-l la ședințe am văzut fiolele astea, că i le făceau, și m-a întrebat, nu mi-a dat rețetă pentru așa ceva, am zis că nu. Mi-a scris rețeta și am luat-o, rețetă compensată. La fiecare ședință la care mergeam cu soțul le luam cu mine și întrebam medicul dacă e nevoie. Îmi zicea să le țin acasă, că-mi spun ele când…”
Alt medic, din Policlinică de data asta, în jurul datei de 10 iunie i-a spus femeii că soțul ei va mai trăi în jur de o lună. Pe 10 iulie, când femeia s-a dus să-i spună că soțul ei are dureri foarte mari și că e posibil ca oricând să fie anunțată de acasă că nu mai este și că ar avea nevoie de câteva fiole care să-i mai aline durerile medicul a trecut la fapte și a scris două rețete: una compensată, alta nu, indicându-i la ce farmacie să meargă (știm numele farmaciei, dar am decis să nu-l publicăm, în lipsa unui punct de vedere – nota red.). La ghișeu – șoc!
„Astea – Tramadol și Dexamethasone – mi le-au dat pe 10 iulie, nu m-am dus pentru tratament, că el mai avea niște pastile de Tramadol, m-am dus la medicul care îi dăduse cu o lună în urmă tratamentul, când citise rezultatul de la tomografia făcută pe 10 iunie, și-mi zisese clar că o lună de zile dacă o mai duce este mult. M-am prezentat la el pe 10 iulie, să-mi dea câteva fiole să-i mai alin durerea… mi-a zis că îmi dă și mi-a scris rețeta și am zis că îmi dă câteva fiole, că i-am explicat că mai am acasă câteva pastile de Tramadol, dar el nu mai reușea să înghită și i le pisam, ca pentru copii; i le dădeam așa pentru că suferea… am zis două – trei –cinci fiole puternice… M-am dus la farmacie, farmacista a luat rețeta și m-a întrebat dacă sunt cu mașina, eram cu autobuzul, am zis că mă ia la mișto pentru două-trei fiole, și când a început să–mi numere… Eu am întrebat-o dacă medicul e nebun… că eu pot să primesc oricând un telefon de la băiat care să-mi spună să mă întorc că a murit… Eu i-am zis medicului că băiatul poate să mă sune din moment în moment, că soțul a murit, el nu mai mânca… nu mai accepta nici să-i udăm buzele… Pe lângă medicamentele astea compensate mi-a mai dat o rețetă… nici nu știu cum se chemau medicamentele, că nici nu m-am uitat când mi-a zis farmacista că mă costă 370 lei ca să iau acele 15 fiole. I-am zis că refuz rețeta pentru că nu am bani, știu starea soțului meu și mie banii ăia nu o să mi-i dea nimeni înapoi și am refuzat, nu era compensată, era o rețetă normală, m-am dus cu două rețete….”
Soțul femeii a murit pe 15 iulie. Acum ea vrea să meargă la farmacie să ducă medicamentele înapoi, îndrumată de gândul că alți oameni au nevoie de ele.
Dacă aveți experiențe care merită relatate cu privire la sistemul sanitar băcăuan, trimiteți-ne un mesaj pe Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.