Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.

Locuitorii din Letea Veche nu mai suportă calvarul provocat de autovehiculele care circulă pe un drum judeţean (DJ 207G) vălurit, plin de gropi, cu 

adâncituri create în fundaţie și care nu a fost proiectat pentru traficul greu. Din cauza zdruncinăturilor, casele de pe toată lungimea străzii Al. I. Cuza prezintă fisuri la nivelul fundaţiei, crăpături în pereţi, au căzut inclusiv plafoanele. Ce spun oamenii: „am construit casa acum 8 – 9 ani şi se duce la vale. Am pus cumpăna”; „am reparat anul trecut crăpături de băgai mâna”; „nu pot să dorm în prima cameră de la drum. Se aude ca la cutremur”; „de la cutremur îmi cad ţiglele de pe casă şi se sparg. Trebuie să le schimb de două ori pe lună.”  Letenii au şi trimis o adresă proprietarului drumului, Consiliul Judeţean, pentru a lua măsuri, însă nu au primit răspuns nici după opt luni. Valentin Palea, directorul Serviciului Public de Drumuri Judeţene, a precizat pentru bacauinfo.ro faptul că „singura soluţie viabilă este începerea lucrărilor la şoseaua de centură, o adevărată şosea de centură a municipiului Bacău”.Oamenii ameninţă cu proteste şi cu blocarea drumului.  

DJ 207 G, aflat în proprietatea Consiliului Judeţean Bacău, reprezintă în acest moment şoseaua de centură a municipiului Bacău, scoţând din oraş traficul greu. Drumul nu a fost proiectat pentru un trafic rutier intens şi de tonaj foarte mare. Din acest motiv, structura de rezistenţă a cedat, creându-se adâncituri şi valuri liniare la nivelul suprafeţei carosabilului, iar gropile adânci întregesc coşmarul şoferilor.  

Pentru locuitorii comunei Letea Veche care stau la drumul judeţean (strada Al. I. Cuza), ale căror case au fost construite la distanţe de la 20 m până la 150 m de șosea, calvarul cutremurelor şi trepidaţiilor de intensitate ridicată şi cu frecvenţă mare e insuportabil. Cei care-şi permit fac reparații cel puţin o dată pe an. Unii au renunţat, în timp ce alţii, având posibilitatea, s-au mutat, pur și simplu.

Vasile Manciu ne-a primit în gospodăria sa şi în casă (refăcută în 2011), pentru a ne arăta efectele traficului greu pe un drum execrabil. „Se despart pereţii. Când trec maşinile, se simt trepidaţii, se aude ca la cutremur. Uite cum se fisurează fundaţia. Acum îmi fac ceva mai în spate (mai departe de drum – n.r.), ca să pot locui”.

Şi familia Ciuchi a ajuns la exasperare: „În bucătărie simţim cum tremură patul şi casa cu totul. Abia reuşim să astupăm crăpăturile, că apar altele. Avem sub bucătărie beciul şi mi-e frică să nu cădem în el. Pereţii se crapă pe mijloc, pe la colţuri”.

„De la cutremur îmi cad ţiglele de pe casă şi se sparg. Trebuie să le schimb de două ori pe lună. Se desprinde şi tencuiala dintre rosturi,” spune Stelian Galofteanu, de la casa cu nr. 56.

Vizavi, la casa cu nr. 57, Petru Pâţu ne cheamă din stradă să vedem crăpăturile produse din cauza drumului: „Tremură toată casa, domnule. Ne dărâmă bordeiele”.

Ajungem la Valerică Hîncu, cel care şi-a construit casa acum 9 ani şi de câţiva ani vede cum parchetul din dormitor se desprinde încet încet. „Casa se duce la vale. Am pus cumpăna. Nu mai repar nimic, muncesc degeaba”.

„Eu nu pot să stau în prima cameră de la drum. Nu se poate locui. Am reparat acum doi ani. M-am lăsat păgubaş, nu mai are rost. Repar acum şi după câteva luni crapă din nou. Dacă s-ar înregistra nivelul trepidaţiilor, ar fi de nivelul cutremurelor de 5 grade”, arată Lucian Domnica.

În casa cu nr. 69 am fost întâmpinaţi de două bătrâne care speră să se termine odată cutremurele. „Ne-a căzut plafonul în vara anului trecut. Se crapă în continuare pereţii pe la colţuri, pe la tocurile uşilor” – Zânica Prisecaru.

„Am astupat anul trecut crăpături de băgai mâna,” spune Mircea Munteanu.    

Locuitorii de pe strada Al. I. Cuza au trimis şi o solicitare către preşedintele Consiliului Judeţean, Dragoş Benea, pentru a lua măsuri, adresă înregistrată cu nr. 15.057 / 25.06.2014. Oamenii au avut solicitări de bun-simț: îndepărtarea valurilor liniare create în profunzimea drumului, astuparea tuturor gropilor rezultate prin dislocarea de bucăţi din asfalt, îndreptarea adânciturilor create prin cedarea fundaţiei, repararea drumului prin înlocuire îmbrăcăminte asfaltică, limitarea tonajului pe osie, limitarea vitezei de circulaţie a autotrenurilor de mare tonaj, limitarea circulaţiei autocamioanelor şi autotrenurilor pe timpul nopţii, montarea unor staţii de măsurare a trepidaţiilor şi monitorizarea permanentă a drumului. De asemenea, îşi doresc constituirea şi trimiterea în teren a unei echipe de verificare, în scopul de a identifica stricăciunile produse locuinţelor ca urmare a neglijenţei proprietarului drumului în ceea ce priveşte întreţinerea lui. După opt luni, nu au primit niciun răspuns.

Valentin Palea, directorul Serviciului Public de Drumuri Judeţene, a declarat pentru bacauinfo.ro că „drumul judeţean 207 G funcţionează la acest moment ca o centură ocolitoare a municipiului Bacău. Tot tonajul greu este deviat pe acest drum judeţean. Din faza de proiectare, nu a fost dimensionat la traficul actual. Traficul a crescut şi ca număr, şi ca greutate a vehiculelor. Singura soluţie viabilă este începerea lucrărilor la şoseaua de centură, o adevărată şosea de centură a Municipiului Bacău. Când această şosea va fi gata, cu siguranţă că nu va mai fi trafic pe drumul judeţean. Încercăm să luăm toate măsurile posibile vizavi de competenţele şi posibilităţile noastre fizice şi materiale.”          

DJ 207G traversează comuna prin satul de reşedinţă Letea Veche şi prin Ruşi Ciutea, făcând legătura cu E 85. În acest moment, starea carosabilului nu este deloc una care să asigure un trafic în condiţii normale. Gropile cu adâncimi semnificative, ondulaţiile de pe suprafaţa drumului, adânciturile în structura de rezistenţă pun în pericol şi starea tehnică a maşinilor care circulă pe acest traseu. De altfel, în zonă, mai precis în Ruşi Ciutea, se află cel puţin două depozite de materiale de construcţii, unul de produse lemnoase, sedii de firme, obiective ce determină prezenţa unui trafic mic şi mare intens, atât pe timpul nopţii, cât şi ziua, pe lângă autovehiculele aflate în tranzit.

„Anual, am luat măsuri de reparare a căii de rulare,” susţine directorul Palea, „iar pentru limitarea vitezei sunt acele panouri indicatoare. Trimestrial scoatem cântarul împreună cu Poliţia Rutieră şi cântărim autovehiculele de transport, în aşa fel încât să depistăm cazurile de depăşire a tonajului maxim admis de lege. Au fost sesizate depăşiri, am dat amenzi. Din păcate, există această modalitate de anunţare prin staţie şi când scoatem noi cântarul la câţiva km de noi vedem că tirurile sunt trase pe dreapta şi aşteaptă să plecăm”. Până la momentul redactării articolului, S.P.D.J. nu ne-a putut prezenta o situaţie a sancţiunilor acordate pentru depăşirea tonajului maxim admis.

Din perspectiva autorităţilor judeţene, singura soluţie pentru locuitorii afectaţi de pe DJ 207 G rămâne realizarea, peste câţiva ani, a şoselei de centură a municipiului Bacău. Letenii ameninţă cu blocarea drumului, dacă C.J. nu va da curs solicitărilor precizate mai sus.