Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.
Carpii, rebelii neamurilor dacice, niciodată ocupați de Imperiul Roman, primeau
taxă / tribut pentru a nu prăda provinciile stăpânite de romani. „Epicentrul civilizației carpice este pe arealul pe care se află astăzi județele Bacău și Neamț. Cultura carpilor este cunoscută prin necropolele cercetate până în prezent, deși aceasta a fost săpată foarte puțin, undeva la 15%,” arată arheologul Lăcrămioara Istina, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. De ce au distrus romanii cetățile de la Răcătău (comuna Horgești) și Brad (comuna Negri)?
Una dintre cele mai interesante culturi care s-a dezvoltat pe teritoriul actual al județului Bacău rămâne încă necunoscută din cauza lipsei fondurilor pentru cercetare. Doar 15% din siturile descoperite și atribuite culturii carpilor au fost cercetate și nici acelea în mod exhaustiv.
Fragmentele care compun în acest moment tabloul culturii și civilizației dacilor liberi provin din necropolele analizate. Printre cele mai importante situri arheologice cercetate amintim cetățile de la Dămienești (Bacău), cercetată de prof. Ioan Mitrea, și Gabăra Porcești (comuna Moldoveni, Neamț), săpată de arheologul băcăuan Viorel Căpitanu.
„Carpii sunt dacii liberi care nu au fost cuprinși în Imperiul Roman în secolele II – III d. Cr. Expoziția realizată se referă la descoperirile din toată Moldova, iar epicentrul civilizației carpice este pe arealul pe care astăzi se află județele Bacău și Neamț. Cultura carpilor este cunoscută prin necropolele cercetate până în prezent, deși aceasta a fost săpată foarte puțin, undeva la 15%,” explică pentru bacauinfo.ro Lăcrămioara Istina, arheolog în cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Carpii, carpodacii sau dacii liberi, nu au fost niciodată ocupați de cohortele armatei romane, teritoriul de la est de Carpați până la Nistru nu a fost înglobat în marele Imperiu Roman. Carpii au dezvoltat în secolele II – III o cultură materială de sorginte dacică. Deși prezintă influențe romane, cultura carpilor și-a păstrat zestrea cu care aceștia s-au desprins, s-au retras în nord.
Lăcrămioara Istina, arheolog: „Ceramica era lucrată la roată și șlefuită de tradiție dacică. Practic, comunitatea carpilor și-a dezvoltat în continuare abilitățile dobândite înainte de ocupația romanilor, în perioada dacică a actualului teritoriu al României.”
Organizaţi într-o puternică uniune tribală, carpii au dominat, din punct de vedere economic, politic şi militar, atât unele triburi de origine dacică (dacii liberi din Muntenia), cât şi populaţiile „barbare” pătrunse în zona extracarpatică a României.
După înfrângerea costobocilor de către romani şi asdingi (anii 170 -172), carpii au fost nu numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci şi cei mai periculoşi duşmani ai Imperiului Roman la Dunărea de Jos (Iordanes, Getica, XVI,91; CIL,III, 12455 etc.)[1].
Atacurile de pradă ale carpilor, fie singuri, fie în alianțe cu sarmaţii, goţii sau alte triburi, au avut un impact semnificativ asupra teritoriilor ocupate de romani, încât aceștia din urmă au considerat că este mai puțin costisitoare din punct de vedere economic, deși rușinoasă politic, o plată către carpi, pentru a sista raidurile.
Tezaurele monetare romane din argint descoperite în context carpic și atribuite perioadei secolelor II – III fac dovada schimburilor comerciale intens practicate la un moment dat. Totodată, poate constitui și argumentul care susține faptul că romanii plăteau taxă / tribut carpilor, pentru ca aceștia să nu întreprindă raiduri de pradă în teritoriul roman.
„Tezaurul monetar de 15 monezi romane a fost descoperit întâmplător în satul Chetriș, comuna Tamași, și aparține perioadei de dezvoltare a carpilor, secolele II – III. Sunt monede romane care au circulat și pe teritoriul stăpânit de carpi și care fac dovada unor schimburi comerciale, dar și de plată,” arată Lăcrămioara Istina, arheolog.
Un alt tezaur monetar important, alcătuit din 2.830 piese romane, este cel descoperit în comuna Măgura și care poate fi vizionat în vitrinele muzeului băcăuan. „Este o descoperire excepțională tezaurul de la Măgura,” mai arată Istina, „și care aparține perioadei carpilor. Tezaurul este public din 1973. Este o descoperire întîmplătoare a profesorului Tătaru cu copiii de la școala Măgura. Domnul profesor obișnuia să facă periegheze (cercetări la suprafață – nota red.) cu elevii.”
Pentru a pune capăt incursiunilor triburilor carpice, cetățile de la Răcătău și Brad au fost distruse de romani, tocmai pentru a le anihila carpilor punctele strategice. „Ambele au fost distruse prin foc în secolul II. Carpii erau foarte bine organizați în cadrul triburilor ca structură, inclusiv militară. Sunt cunoscute și diversele pătrunderi, jafuri comise în Imperiul Roman,” – Lăcrămioara Istina, arheolog.
Expoziția „Comorile Carpilor” poate fi vizitată la C.M. „Iulian Antonescu” Bacău până în septembrie. Sunt expuse artefacte deținute de muzee din Bacău, Iași, Suceava, Vaslui, Bârlad, Botoșani, Târgu Frumos (Iași).
[1]www.enciclopedia-dacica.ro, carpii
