Laptele proaspăt, interzis de la

începutul anului pe piaţă, este dat viţeilor, în timp ce băcăuanii caută lapte de ţară, neprelucrat. Dacă în Harghita producătorii de lapte din Odorhei şi Cristuru-Secuiesc au inaugurat o fabrică de lapte, peste dealuri, în Agăş, în zona de munte a judeţului Bacău, preţul este atât de mic, încât micii fermieri dau laptele la viţei. „Treizeci de ani am colectat lapte în satul ăsta. Prelucram manual până-n 2.500 de litri pe zi,” îşi aduce aminte Paraschiva Almaşi.

Colectarea laptelui în zona Agăşului au făcut-o, până nu de mult, Covalact şi Almera, care au renunţat din cauza costurilor. Atunci au intrat pe piaţă vecinii din Lunca, Harghita. Aceştia din urmă cumpărau laptele de la săteni cu 90 bani / litrul, pentru fabrica de la Cristuru-Secuiesc, achiziţionată de membrii Asociației Agricole Târnava Mare prin împrumut bancar și prin finanțare din partea Consiliului Județean Harghita și a Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria. Investiţia s-a ridicat la 1 milion de euro şi a creat peste 100 de noi locuri de muncă.  

În comuna Agăş a fost un centru de colectare al laptelui la Coşnea, unde se prelucrau manual 2.500 litri / zi. Paraschiva Almaşi a lucrat la acest centru vreme de 30 de ani. „Ar avea ce să se colecteze, că oamenii au animale acasă, dar nu plătesc, se dau bani puţini, 90 de bani litrul. Omului nu-i convine. Şi nici nu se plăteşte la zi, corect, aşa cum o fost înainte. Nu trecea de 15 a lunii şi banii erau aduşi. Au fost neserioşi şi nu au mai plătit. Şi acum mai sunt oameni care au de luat bani din toamnă de la un colector din Lunca, Harghita, pentru o fabrică de lapte din Cristuru-Secuiesc.”

Conform noilor reglementări impuse de Uniunea Europeană, laptele nu va mai putea fi vândut de micii producători autohtoni în pieţe decât dacă la cel mult două ore după ce a fost muls şi apoi răcit cu ajutorul tancurilor de răcire. Însă aceste instalaţii sunt costisitoare, iar mulţi dintre crescătorii cu un efectiv redus de animale nu au fondurile pentru achiziţionarea unui astfel de echipament. Astfel, cei mai mulți ţărani sunt în imposibilitatea de a-şi mai vinde produsele în pieţe. 

Mărioara Merluşcă, preşedinte Asociaţia Crescătorilor de Animale „Valea Muntelui” Agăş: „Fermierii nu au ce face cu laptele, iar viţeii îi dau la samsari. Avem nişte produse extraordinare, după reţete vechi, pe care le mai ştie Piroşca (Paraschiva Almaşi – n.r.).”

„Vara făceam telemea, iarna brânză frământată pentru burduf. Doar pentru familie mai fac, pentru consumul nostru. Ar fi foarte bine să rezolvăm cu piaţa de desfacere. Noi prelucram manual până-n 2.500 litri de lapte pe zi, vara, când era sezonul. Ridicam crintele cu doi băieţi, care aduceau laptele din sat în marmite cu căruţele. Nu rămânea nimic. Prelucram tot” – Paraschiva Almaşi.

Efectivul de bovine al familiei Almaşi s-a înmulţit chiar în dimineaţa în care echipa bacauinfo.ro a vizitat-o.

„Azi noapte s-o născut,” spune Gelu Almaşi, capul familiei, care împreună cu soţia Maria, băiatul Zsolt şi bunica Piroşca îngrijesc 7 vaci cu lapte, 2 juninci şi un taur reproducător dat în grijă de A.C.A. „Valea Muntelui”, averea familiei.

„Aici nu prea se consumă carnea de vită. Doar ocazional. Cred că de la strămoşi o rămas. Le-o fost milă să taie animalele şi din cauza asta. În al doilea rând, nu tăiem pentru că trebuie să le vindem, pentru că alt mod de existenţă nu avem. Dacă-l tai pentru tine, atunci de unde bani pentru pâine, pentru facturi, pentru toate celea în casă,” ne explică Gelu Almaşi.