Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.
Administraţia Neghină a pierdut 3 milioane de lei, bani care nu au mai fost investiţi în modernizarea Spitalului Municipal Oneşti şi în infrastructura de apă – canal. Fondurile au fost puse la dispoziţia Municipiului Oneşti de Consiliul Judeţean Bacău prin parteneriatele încheiate pe obiectivele de investiţii în cauză. Despre acest eşec al aparatului administrativ condus de primarul Neghină s-a discutat 5 minute în
ultima şedinţă a Consiliului Local Oneşti, de joi, 28 august. În schimb, prelegerile despre sfinţi au epuizat mai bine de o jumătate de oră din programul aleșilor locali.
Prelegeri pedante de peste 30 de minute, cu aere de acribie, în Consiliul Local Oneşti cu privire la alegerea denumirii Spitalului din municipiul Oneşti. În schimb, cu privire la pierderea fondurilor puse la dispoziţia Primăriei în vederea modernizării spitalului din localitate, respectiv 2,5 milioane lei, consilierii locali şi-au rupt din timp maxim 5 minute. Eşecul administraţiei Neghină a fost făcut public de aleșii liberali.
„Nu ştiu dacă acest proiect era oportun în acest moment având în vedere demersul Consiliului Judeţean de a retrage fondurile alocate Spitalului Municipal, 1,5 milioane lei de la secţia Urgenţe şi 500.000 lei de la neurologie, medicină internă, ORL. Aceasta este adevărata problemă a Spitalului şi nu denumirea,” a reclamat Ciprian Zarzu.
Alţi bani, 1 milion de lei, au fost pierduţi din sumele alocate investiţiilor în infrastructura de apă – canal. „Administraţia locală nu este capabilă să ducă la bun sfârşit nici propriile proiecte, care sunt în parteneriat cu Consiliul Judeţean. Mă refer la reţelele de canalizare în cartierul Borzeşti, lucrare care trebuia să fie finalizată în decembrie 2013. Consiliul Judeţean, în şedinţa din luna august, a redus suma repartizată cu 1.000.000 lei,” a declarat Mihai Şova.
În lipsa primarului Neghină, Nicolae Gnatiuc, viceprimarul Oneştiului, recunoaşte cu jumătate de gură eşecul înregistrat de administraţia locală, în condițiile în care admite că dreptatea a fost de partea celor care au contestat licitațiile, din moment ce e „refăcută procedura”. „O sumă necheltuită trebuie distribuită către alt capitol, către altă destinaţie, cel puţin la sfârşit de an. Procedurile de licitaţii publice sunt în marea majoritate dintre ele contestate. Aceeaşi situaţie a fost întâlnită şi în această speţă la Centrul de Primiri Urgenţe, unde trebuie refăcută o întreagă procedură. Anumiţi constructori apelează la fel de fel de proceduri de acest gen şi suferim noi din această cauză. Nu se vor anula aceste hotărâri de Consiliu. Bineînţeles că proiectele merg în continuare.”
Sfântul Luca, Stavarache, Iohannis şi Ponta
Incredibilă este reacţia managerului Spitalului, Oana Secară, care şi-a continuat prelegerea despre sfinţi, nestingherită de întrebările şi problemele adresate în plenul şedinţei. În continuare, aceasta impresiona audienţa cu vastele cunoştinţe din lumea taumaturgilor şi a vieţilor sfinţilor creştini ortodocşi. Incredibil, Secară a dezvăluit și că Spitalul e locul unde riști să vii pe picioare și să pleci definitiv din lumea asta, fără ca doctorii să-și explice de ce.
„Foarte multe spitale de renume din ţară au aceste nume de sfinţi. Este o caracteristică a moldovenilor de a fi foarte ataşaţi de valorile credinţei noastre ortodoxe şi de aceea ne-am gândit că ar fi foarte frumos ca şi spitalul nostru să poarte un nume de sfânt. Noi, ca medici, am putea să luăm un exemplu de la acest sfânt şi să încercăm şi noi să mergem pe această linie şi, cu binecuvântarea lui, poate rezolvăm mai multe cazuri.
Dacă pornim de la a alege dintre personalităţi umane, noi am ales dintre sfinţi. În primul rând, noi la asta ne-am gândit. Tradiţia spitalelor româneşti, în marea, marea lor majoritate, este cea de a alege nume de sfinţi, pentru că este o protecţie în plus. Am considerat că este mai departe de controversa umană un sfânt decât o personalitate laică. Actul medical este perceput ca o operaţiune tehnică, în general. Noi considerăm că e vorba numai de tehnică, de aparatură, de tehnica chirurgului, de experienţă. Actul medical depinde într-o proporţie foarte mare de aceste aspecte. Dar, credeţi-mă, sunt doctori care au pacienţi care vin pe picioare şi nu mai pleacă acasă şi au pacienţi care vin pe targă şi care se întorc acasă întremaţi şi nu-şi pot explica de ce (?!?!? – n. red). Deci trebuie să recunoaştem că în corpul uman, unde complexitatea este de neimaginat, efectele unui act pe care-l faci nu pot fi întotdeauna prevăzute.
Mâna lui Dumnezeu se simte poate mai mult decât în orice altă acţiune umană. Şi medicii trebuie să recunoască toţi că ei se străduiesc, muncesc, învaţă, fac tot ceea ce depinde de ei, dar viaţă şi vindecare, până la urmă, tot de la Dumnezeu vine. Această protecţie a sfântului poate ajuta foarte mult, mult mai mult decât ne imaginăm, în obţinerea unor rezultate terapeutice.”
Până îşi va face simţită prezenţa „mâna lui Dumnezeu” în actul medical din Spitalul Oneşti, s-a simţit mâna preşedintelui Consiliului Judeţean, Dragoş Benea, care prin rectificare bugetară a lipsit Oneştiul de 2 milioane de lei. Motivele au fost prezentate de viceprimarul Gnatiuc mai sus. Al doilea om în Oneşti, din punct de vedere administrativ, din punct de vedere politic încă nu ştim, nu s-a putut abţine şi a replicat consilierului Zarzu, care a întrebat de ce a fost aleasă varianta cu Sfântul Luca.
Gnatiuc: „Vă întreb cum ar fi mai potrivit: să punem undeva Stavarache sau Iohannis la sfârşit? Aţi fi votat?”
Gheorghe Ene, consilier local PDL:„Mergem pe Ponta, că tot e premierul României.”
Dănuţ Oprea, consilier local PNL: „Se strâng semnături în spital pentru Ponta.”
Să fie un sfânt, dar ortodox! De la Preafericitul Ioachim citire
Completarea numelui Spitalului din Oneşti a născut discuţii şi a provocat orgoliile aleşilor locali mai mult decât orice altă problemă esenţială pentru municipiul de pe Trotuş, precum anunţul de dizolvare a RAFO, UTON, sau sistarea furnizării apei potabile.
Implicat în alegerea numelui viitorului patron spiritual al Spitalului a fost şi Preafericitul Ioachim Băcăuanul care ar fi refuzat un sfânt catolic, pentru ca ulterior să agreeze nominalizarea Sfântului Luca.
„Ştiu că a mai fost o propunere de nume, respectiv Sfântul Benedict, dar nu a întrunit consensul Preafericitului, pentru că era un altfel de sfânt decât cel ortodox. Sunt alte probleme mult mai grave cu care se confruntă spitalul. Problemele cu care se confruntă medicii, lipsa de medicamente, lipsa dotărilor. Vreau să vă spun că foarte mulţi oneşteni merg la Spitalul Moineşti. Sunt medici care au lucrat sau mai lucrează la Oneşti, iar acum sunt angajaţii Spitalului de Urgenţă Moineşti. Acolo se lucrează în altfel de condiţii. Aceasta este problema, doamna manager, care ar trebui să vă intereseze în primul rând. Cel mai mult mă îngrijorează migraţia pacienţilor din Oneşti, Târgu Ocna şi comunele învecinate spre Moineşti,” atrage atenţia Gheorghe Ene.
Vine şi replica de cunoscător a directorului medical al Spitalului, dr. Adrian Brânzaniuc, coleg de partid cu Ene. „Dar nu este sfânt!” (Sf. Benedict – n. red.) punctează doctorul Brânzaniuc şi compania pesedistă cu promptitudine.
Istoria sfinţilor ritului catolic îl menţionează, în contradicţie cu convingerile dr. Brânzaniuc, pe Sfântul Benedict, întemeietorul ordinului creștin al călugărilor benedictini, sfânt patron al Europei și al tinerilor studioși. Este venerat de toate bisericile creștine care recunosc cultul sfinților. Benedict din Nursia este venerat ca sfânt de Biserica Catolică, fiind considerat patronul protector al școlarilor, al învățătorilor, minerilor, fierarilor și al muribunzilor, fiind chemat ca ajutor în boli dureroase. Sfântul Benedict de Nursia se sărbătorește, în Biserica Catolică, la 11 iulie, iar în bisericile de rit bizantin la 14 martie.