Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.
Disputele de la nivelul conducerii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău scot la iveală
o practică mai puțin firească, dar, se pare, necesară bunei funcționări a instituției. În ultimii ani, între două controale, pompierii au tot prezentat agenților economici contracte de sponsorizare, adunând astfel fonduri pentru renovări. În timp ce fostul adjunct al ISU spune că e inevitabil ca pompierii să nu închidă câte un ochi atunci când fac controale la sponsorii generoși, actualul șef al Inspectoratului susține că totul e legitim iar controalele sunt riguroase. Practica e atât de bine împământenită, probabil în întreaga țară, încât nici măcar secretarului de stat Raed Arafat nu i s-a părut anormal ca, în timpul orelor de program, timp în care ar trebui să se ocupe strict de activitatea de control și să fie model de rigurozitate, pompierii să-și întindă căștile pentru a aduna bani pentru văruit și amenajat birouri.
Activitatea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău e marcată de plângeri penale și rapoarte către superiori. În 2009, împotriva actualului inspector șef, colonelul Ioan Mihalache, a fost demarată o anchetă penală care, susține el, a pornit de la o serie de plângeri făcute de mai mulți colegi, printre care și colonelul Cătălin Felegeanu. A fost achitat în 2013 și, un an mai târziu, a venit rândul lui Felegeanu să fie anchetat și judecat, el fiind acuzat că s-ar fi prezentat sub influența alcoolului la serviciu. Cazul, care are multe aspecte discutabile, încă se judecă. Acesta a fost momentul în care fostul inspector adjunct al ISU Bacău a început să vorbească despre nereguli devenite cutume în interiorul institiției.
Pentru rivalitatea dintre ei, atât Felegeanu, cât și Mihalache identifică aceeași cauză: faptul că au concurat, de mai multe ori, pe aceleași funcții. „Am participat la concurs împreună cu domnul Mihalache si colonelul Buftea Cătălin și a luat domnul colonel Mihalache, cu toate că, din anunțul dat la momentul acela de către IGSU, cu toate condițiile pentru a participa la concurs și din CV-ul pe care l-am studiat, al domnului colonel Mihalache, dânsul nu îndeplinea condițiile ca să participe. Nu avea curs de perfecționare pe specializare în domeniul situațiilor de urgență. Avea doar un curs de managementul conducerii și unul de consilier juridic, care nu au legătură cu situațiile de urgență. Nu am contestat pentru că era un interviu, care nu se contestă.” a declarat pentru bacauinfo.ro colonelul în rezervă Cătălin Felegeanu.
Ioan Mihalache susține că în anunțul pentru concurs se solicitau doar studii postunivrsitare de management, pe care le are, fără a preciza, însă, unde a absolvit aceste cursuri. „Din 2005, când s-au unificat cele două inspectorate, ghinionul, și-al meu și-al dânsului, a fost ca pe fiecare funcție de conducere să participăm împreună și să piardă. Și atunci a găsit soluții din astea, să arunce cu gunoi în instituție, în oameni, doar ca să-și acopere neputința. Dosarele depuse de noi la Inspectoratul General sunt analizate de comisia de concurs. Au fost studiate și, dacă nu corespundeau, nu intram în concurs. Ceea ce pot să vă spun e că funcția cere studii postuniversitare pe care le am, inclusiv de management de conducere și unul pe drept penal. Asta era cererea, pe management, și l-am făcut și pe acela.”
În lipsa unor informații cu privire la instituția de învățământ și denumirea exactă a cursului, nu am reușit să identificăm ce înseamnă „managementul conducerii”.
Cea mai grea acuzație pe care o face Cătălin Felegeanu la adresa fostului său superior este aceea că și-ar fi încurajat subordonații însărcinați cu verificarea agenților economici în privința respectării normelor de securitate la incendii să solicite sponsorizări chiar celor pe care îi verificau. „Din 2013, când a fost împuternicit și după ce a luat concursul la funcția de inspector șef, tot timpul dădea ordin direct la subordonații mei, eu eram șef la serviciul de prevenire a incendiilor, să meargă după sponsorizări în timpul programului, atât timp cât ei aveau un plan lunar individual cu obiectivele care erau programate pentru control și ar fi trebuit să le respecte. Când îi întrebam unde au fost, ei spuneau că i-a trimis inspectorul șef. Acesta mă întreabă apoi cu ce drept verific eu unde au fost oamenii cărora le-a dat dânsul ordin. I-am răspuns: conform regulamentului de ordine interioară, articolul 12, care spune că șeful ierarhic, care dă ordin unui subordonat al altui șef, este obligat să-l anunțe pe acesta despre ordinul dat. Se duceau acolo: „vă rugăm, că avem Ziua Pompierilor”, sau orice altă activitate, „și avem nevoie de bani”. Nu impuneau. Nu știu ce au făcut cu banii, efectiv. O parte se primeau prin Asociația Pompierii Băcăuani, ca să nu necesite aprobare de la IGSU, iar o parte prin ISU și se cerea avizul de la ISU, deci ei știau. Era o practică obișnuită, dar în perioada 2009-2013, cât el a fost pus la dispoziție, au fost doar sponsorizări sporadice. Au crescut în 2013 și 2014 și apoi, când s-a clasat cauza, a continuat. Procurorii de la DNA au considerat că aceste sponsorizări au fost legale, însă în denunțul făcut eu nu am acuzat că domnul inspector șef și-a însușit foloase necuvenite, pentru el sau pentru altul, așa cum spune legea 68/2000. Am spus că dânsul a făcut un abuz, trimițând inspectorii, în timpul programului, să solicite sponsorizări, fără ca eu să cunosc acest lucru. Iar în momentul în care m-am dus și am solicitat, ca pompier, operatorului economic sponsorizarea, acesta răspunde că nu are bani. Nu-i nicio problemă, îi găsesc o defecțiune, o neregulă, dau amenda cea mai mică, de 50 de lei, apoi operatorul economic, de frică, să nu mai vin, cere și contractul de sponsorizare.”
După sponsorizări, în timpul programului de lucru
Mihalache nu neagă faptul că pompierii purtau în serviete, alături de carnetul de procese verbale, și contractele de sponsorizare semnate în alb și, cel puțin în legătură cu un aspect, cei doi se pun de acord: nu solicitau o sumă fixă, ci dădea fiecare cât voia. „În momentul în care s-a purtat o discuție pentru o sponsorizare cu un agent economic s-a declinat calitatea de membru al asociației, nu au obligat cu nimic, au spus ce vrem să facem. Dacă ne-au putut sprijini, s-a lăsat hârtiuța de la președintele asociației și de acolo era treaba asociației. Ei erau în calitate de membri ai asociației când vorbeau. Eu, dacă să zicem că dumneavoatră aveți un magazin să-l controlez, și-n deplasarea mea spre alt magazin să-l controlez mă întâlnesc cu o cunoștință sau cu nu știu cine și port o discuție, fără să impun, doar las la latitudinea persoanei respective sau agentului economic, dacă ne poate sprijini prin asociație, printr-o hârtie pusă la dispoziție de asociație… Agenții nu semnează pe contracte. Dar niciodată nu s-au purtat discuții pe timpul controlului. Nu stăm la discuții pe siguranța cetățeanului. Unde a trebuit să închidem, am închis. Dar sancțiunile se dau progresiv. DNA-ul a controlat și nicio sponsorizare nu a coincis cu un control. ”
Felegeanu susține că existau și recompense pentru pompierii care se dovedeau buni agenți de vânzări. „Cele 100 de firme au venit și au făcut coadă la poarta ISU ca să dea sponsorizări? Niciuna, vă spun eu. Toate au dat banii pentru că s-au dus oamenii acolo. Cei de care v-am spus eu. Într-o ședință de comandă, pentru a face propuneri pentru avansări, mă întreabă dacă la Inspecție și Prevenire am pe cineva. I-am spus că nu am pe nimeni. Dar pe maiorul Roșu de ce nu vreți să-l avansăm? Îi spun că nu a făcut nimic deosebit, ca să-l avansăm înainte de termen. Îmi răspunde: Cum nu a făcut nimic deosebit? Dar nu a adunat sponsorizări? Îl întreb: ăsta-i un merit?” Acest mod de a obține sponsorizări nu-ți mai permite să faci un control riguros. Îl faci, da-i dai o amendă minimă. ”
Colonelul Ioan Mihalache își amintește total diferit ședința în care s-a propus avansarea înainte de termen a pompierilor aflați pe primele locuri în topul sponsorizărilor adunate. „Ceea ce pot să vă asigur e că avansările s-au făcut conform prevederilor legale, sub nicio formă pe un criteriu subiectiv și avansările nu le fac eu. Solicit propuneri din partea primului adjunct, fiecare pe ramura lui. L-am întrebat, de fiecare dată, s-au analizat și, dacă au corespuns, s-au făcut. Inclusiv cu evaluarea din partea dânsului a celor propuși.
Ei, ca și celelalte cadre, sunt în subordinea directă a domnului Felegeanu. Eu nu lucrez direct cu dânșii. Din ce îmi aduc aminte, propunerea pentru domnul locotenent Roșu a fost făcută de dânsul, în ședință de comandă. Ne vine un număr limitat, pentru propuneri, de la IGSU. Sunt analizați fiecare în parte și șefii nemijlociți, cei care lucrează direct cu ei, fac propuneri. Apoi spun cei de la Resurse Umane dacă îndeplinesc condițiile, și fiecare își susține părerea. Eu, la adresa lui Roșu, de la domnul Felegeanu nu am auzit nimic de rău, doar bune. Propunerea de avansare înainte de termen pentru Roșu a venit de la domnul Felegeanu, de la gradul la maior la cel de locotenent-colonel. Nu am făcut-o eu. La fel și pe celălalt. Omul are studii superioare. A fost propus și se discută în ședința de comandă, unde sunt patru persoane, nu doar eu.”
Povestea despre sponsorizările adunate de pompieri a ajuns și pe masa șefilor lor de la nivel central. Însă, susține Cătălin Felegeanu, controalele IGSU au fost doar de formă. „Au venit două persoane de la Inspectoratul General și au adunat toți ofițerii de la inspecție câte 8 într-un club. Le-au dat câte o foaie de hârtie și le-au spus să scrie: Către inspectorul general al IGSU, domnul colonel Nicolae Cornea, răspundeți la următoarele întrebări: 1. Este adevărat că vi s-a spus să faceți sponsorizări numai de la operatorii economici care nu au probleme? Se uitau unul la altul și le era frică să spună. Unul singur a răspuns că da, și a recunoscut și DNA-ul acest lucru. Domnul maior Pricope, era căpitan pe atunci. Ceilalți nu au spus nimic. Ori pentru că li s-a promis că vor fi avansați înainte de termen, ori pentru că le era frică, ori pentru că au fost angajați după 2007. În primă fază a fost clasat raportul, conform raportului făcut de IGSU. Eu am făcut plângere la această clasare și am venit cu alte probe și atunci DNA-ul, prin Înalta Curte de Casație de Justiție și Tribunalul Militar Iași, au redeschis cazul și au luat la verificat toate firmele. Prima dată a verificat șeful Secției Combatere a Infracțiunilor Săvârșite de Militari din cadrul DNA. A doua oară verifică adjunctul lui. Cum e posibil așa ceva? A coborât, în loc să se ducă mai sus.”
Văzând că cei de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu au nicio grabă în a-i soluționa plângerea, Felegeanu a cerut o întrevedere cu Gabriel Oprea. Nu a obținut-o, însă conform răspunsului primit la solicitarea sa, refuzul a venit de la Raed Arafat. „Se știa de practica sponsorizărilor până la nivelul lui Arafat,, mai departe nu știu. Atât timp cât eu am sesizat acest aspect prin raportul depus la IGSU, raportul meu a ajuns la dânsul, a dat ordin la serviciul control să facă acel control, a citit raportul și nu a făcut nimic, înseamnă că a luat vreo măsură sau a mușamalizat? De ce? Pentru că domnului Mihalache nu are nimeni ce să-i facă. Nu cred că există vreun inspectorat care să nu ia sponsorizări. ”
Necesitatea colectării acestor sponsorizări e privită și ea diferit de cei doi colonei. „Și-a făcut domnul Mihalache un birou de lux. Biroul domnului Simionescu a fost dat jos până la cărămidă. Totul e nou-nouț, făcut de proiectant. Nu au fost investiții obligatorii. S-au cumpărat flori. Inspectoratul funcționa înainte și fără floricele în geam, acum nu mai putea. Noi dacă aveam nevoie să facem niște pliante, trebuia să ne rugăm de unul altul, că din sponsorizări nu puteam lua. ” susține Felegeanu.
Inspectorul șef al ISU susține însă că banii s-au cheltuit pe renovări absolut necesare și pentru care nu existau fonduri. „Întotdeauna am fost pentru a crea un climat de muncă uman, pentru ca subordonații să vină cu drag la muncă. Omul are randament când vine de plăcere, când are cât de cât condiții. Asta am făcut, nu am dus nimic acasă. Tot ce a intrat în inspectorat a intrat prin contabilitate, deci practic a crescut patrimoniul Inspectoratului. ISU nu a primit bani cash niciodată. De exemplu am primit ambulanța TIM, cu linie de gardă la pompieri. Pentru ca medicul și asistentul de la spital, împreună cu paramedicii mei, să aibă condiții aici, a trebui să amenajez două camera – una magazie pentru medicamente, una pentru odihnă. O baie, în care, după cum era firesc, după ce vin de la o intervenție să se curețe, să nu amestece sângele. Le trebuia o baie cu apă caldă. Încă o cameră în care să-și țină ținuta. Nefiind fonduri pentru așa ceva, am apelat la sprijinul Asociației Pomperilor. Domnul președinte, care nu este în subordinea mea, i-am spus ce avem nevoie, și atunci a analizat în consiliul lor director și ne-au trimis materiale. Cam așa a fost. Ne ploua în cap. Stăteau oamenii cu lighene. S-a găsit soluția să ne dea carton. Deci materiale, nu bani. Au fost situații în care unele materiale ne-au fost respinse și nu le-am putut lua.”
