Locuitorii care au trasă la poartă reţeaua de canalizare şi refuză să se racordeze ar

putea fi amendaţi, dacă nu fac dovada nepoluării solului cu ape menajere. Proiectul de lege iniţiat şi de Ion Melinte, deputat de Bacău, prevede amenzi între 2.000 şi 4.000 lei şi vine în sprijinul companiilor de apă, în mod special, care derulează investiţii cu fonduri europene nerambursabile în extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare, fiind obligate să atingă mai multe ţinte. Până la finalul lui 2018, gradul de racordare la canalizare trebuie să ajungă la 80%. Acum este la 40%. „Toţi trebuie să ne supunem unor reguli pentru care ni s-au dat nişte bani. Dacă nu existau aceste reguli, nu primeam nici banii,” subliniază Răzvan Găină, director general CRAB.  

În cadrul seminarului Green Week, desfăşurat la Centrul de Afaceri şi Expoziţional „Mircea Cancicov”, au fost abordate mai multe teme de interes pentru domeniul protecţiei ariilor speciale de conservare sau a ariilor speciale avifaunistice. Conservarea naturii şi a biodiversităţii, precum şi protejarea solului şi a pânzei freatice reprezintă factori esenţiali în elaborarea proiectelor pentru investiţii.

Uniunea Europeană alocă anual milioane de euro pentru derularea investiţiilor în extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată. Obiectivul principal al dirijări acestor fonduri nerambursabile în mod special către reţeaua de canalizare menajeră vizează diminuarea gradului de poluare.

Compania Regională de Apă Bacău beneficiază de sprijinul financiar european aferent exerciţiului bugetar 2007 – 2013 pentru derularea unei investiţii de aproximativ 120 de milioane de euro.    

Răzvan Găină, director general CRAB: „Cred că este cea mai importantă companie din judeţul Bacău ca investitor în domeniul protecţiei mediului, nu noi neapărat, pentru că banii vin de la Uniunea Europeană, dar suntem cei care derulăm un program de 120 de milioane de euro şi mai urmează un program de 172 milioane euro, care vor fi investiţi tot în zona de mediu. De aceea mi se pare normal să fim la această conferinţă, ca Agenţia pentru Protecţia Mediului să ne aibă parteneri.”

Pentru atingerea ţintelor asumate la momentul semnării contractului de finanţare cu Uniunea Europeană, companiile de apă din ţară solicită un sprijin legislativ, altfel România va fi pusă în situaţia de a plăti corecţii financiare pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate şi în baza cărora CRAB a putut să deruleze investiţiile în reţelele de apă şi canalizare.

„Dacă nu vom fi sprijiniţi de partea legislativă cu legi care să oblige populaţia sa facă aceste racordări, atâta timp cât noi am făcut aceste investiţii pentru a le asigura conductele până în faţa casei şi la care ar trebui să se racordeze, va fi foarte dificil. Nu ne vom atinge scopul iniţierii acestor proiecte. Eu sper, din toate informaţiile pe care le am, ca aceste legi să apară şi până la urmă să ne rezolve problema, nu neapărat a companiei, ci a mediului,” subliniază Răzvan Găină.  

Cu acest scop, deputaţii Ion Melinte (Colegiul uninominal 5, Bacău) şi Octavian Bumbu au propus, printr-un proiect de lege, ca persoanele care nu îşi racordează imobilele la reţeaua de canalizare şi nu renunţă la fosele septice să prezinte dovada nepoluării solului şi a pânzei de apă freatică, în caz contrar fiind sancţionate cu amenzi între 2.000 – 4.000 lei.

„Nu-i nici o bucurie că trebuie să avem mijloace coercitive pentru a forţa pe cineva să facă un anumit gest, dar asta e situaţia şi toţi trebuie să ne supunem unor reguli pentru care ni s-au dat nişte bani. Dacă nu existau aceste reguli, nu primeam nici banii,”directorul general CRAB.  

Cei doi iniţiatori mai arată în expunerea de motive a proiectului faptul că în acest moment există pârghii legislative pentru a-i determina pe locuitori să se racordeze la sistemul de canalizare, dar că nu ar fi suficiente. Cu alte cuvinte, administraţiile publice locale, rurale şi urbane, Agenţia pentru proitecţia Mediului şi Garda de Mediu nu apelează la prevederile din lege pentru a gestiona situaţia deversării apelor menajere în sol sau direct în cursurile de apă.

Un exemplu concludent în acest sens sunt chiar cartierele Borzeşti şi Satul Catolic din municipiul Oneşti în care gradul de racordare nu a ajuns la sută la sută din gospodăriile existente, iar Garda Mediu, sesizată cu privire la acest lucru, s-a arătat neputincioasă.

„Chiar dacă la momentul emiterii autorizaţiei de construcţie se stipulează obligativitatea racordării la reţele în termen de 6 luni de la finalizarea construcţiei şi chiar dacă regulamentul serviciului operatorilor prevede obligaţia racordării, aceste prevederi nu sunt suficiente şi nu rezolvă problema utilizatorilor care nu renunţă la fosele septice şi refuză racordarea la reţele. Soluţia ar fi un cadru legal care să oblige cetăţenii care locuiesc în imobile pe străzi unde există reţea de canalizare să prezinte dovada nepoluării solului şi a apei freatice, cu scopul protejării mediului”, au mai precizat iniţiatorii în expunerea de motive.