Bacau Info

În timp ce Uniunea Europeană finanţează, cu prioritate, investiţiile Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB) în canalizare, pierderile pe

reţelele de apă din judeţ depăşesc și 70%. Târgu Ocna 72%, Moineşti şi Buhuşi 70%, Oneşti 50%. „Uniunea Europeană nu dă bani pentru altceva decât pentru canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate. Finanţează doar zona care nu-i profitabilă. Sunt câteva investiţii în apă, dar prea puţine,” declară pentru bacauinfo.ro Răzvan Găină, directorul general C.R.A.B.. Prin planul de investiţii pe 2015, operatorul local Apă Canal Oneşti vizează înlocuirea a 10 km din reţeaua de furnizare a apei potabile.

România are obligaţia ca până la finalul anului 2018 să ajungă la 80% grad de conectare la canalizare. Pentru atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană finanţează, în principal, proiecte de investiţii în reţelele de canalizare şi construirea de staţii de epurare ape uzate (SEAU). La începutul lui 2015, gradul de conectare în mediul rural e de aproximativ 40%, iar în urban de 80%.

„Directiva Uniunii Europene spune ca până-n 2018 trebuie să ajungem la 80% grad de conectare la canalizare. Dacă nu ne conformăm, U.E. poate să vină cu corecţii de sută la sută, dacă nu ne îndeplinim indicatorii. Va veni şi data scadenţei,” spune Răzvan Găină, directorul general al Companiei Regionale de Apă Bacău.

Contractele de lucrări finalizate şi în derulare pe POS 1 Mediu însumează aproximativ 114 milioane euro, fără T.V.A.. De aceste investiţii beneficiază aglomerările urbane Bacău, Moineşti, Buhuşi, Dărmăneşti şi Târgu Ocna. Reabilitarea infrastructurii de apă uzată este componenta covârşitoare din cadrul proiectului finanţat din fondurile europene.

„Uniunea Europeană nu dă bani pentru altceva decât pentru canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate. Ei finanţează doar zona care nu-i profitabilă. De aia e un program pe mediu. Ideea e să dispară acele fose, pentru a fi eliminate infiltraţiile de dejecţii în sol. Nu au dat bani pentru apă. Sunt câteva investiţii în apă, dar prea puţine. După mine, dacă aş fi avut puterea şi posibilitatea să aleg, aş fi reparat toată reţeaua de apă din municipiul Bacău în loc să fac investiţii în judeţ pe canal. Nu pe canal avem pierderi, ci pe apă. Autorităţile locale au interes să investească în apă, pentru că acolo sunt pierderile şi de acolo ies şi banii,” explică Găină abordarea comunităţii europene asupra serviciilor de utilităţi publice.

În schimb, operatorul local privat din Oneşti, Apă Canal, îşi direcţionează investiţiile în schimbarea conductelor de transport al apei potabile, dar din fonduri proprii, în condițiile în care nu poate accesa bani europeni. „Prioritatea noastră este apa şi reţeaua de apă, chiar dacă Uniunea Europeană finanţează doar investiţii pe canal şi staţii de epurare a apei. Decât o investiţie masivă în canalizare, ar fi fost mai bine o investiție în etape, pe apă. Aș vrea să văd și eu ce randament are această investiție. Cum s-a micșorat pierderea de apă, cum a crescut calitatea apei la robinet? Astea ar trebui să fie obiectivele. Dacă stațiile de tratare a apei funcționează mai bine, înseamnă că peștii s-au înmulțit? Am putea bea o apă mult mai curată la robinete,” spune Corneliu Fântână, administrator unic Apă Canal.    

Din perspectiva investițiilor, 2014 a fost un an modest pentru Apă Canal, reuşind înlocuirea conductei doar pe o lungime de 1,1 km. „Ne-am fi dorit să investim măcar la fel ca în 2013. Am realizat, în schimb, înlocuirea conductei de apă doar pe 1,1 km. Ne propusesem aproape 8 km, dar Oneștiul a fost numai în revolte, ședințe, mitinguri de protest, în care se încuraja neplătirea consumului de apă. Această atitudine a generat întârzierea facturilor la plată,” explică Fântână.

Municipiul Oneşti nu este acţionar în CRAB şi nici nu face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău. Prin urmare, nu a beneficiat de fonduri prin Programul Operaţional Sectorial 1 Mediu. Beneficiază, în schimb, de fonduri uriașe din partea Consiliului Judeţean Bacău, dar lucrările sunt întârziate şi foarte întârziate.

Până la finele lunii decembrie 2015, oneştenii ar trebui să aibă o staţie de epurare nouă şi reţea de canalizare în cartierul Borzeşti. Singurul obiectiv finalizat este reţeaua de canalizare din Satul Catolic, în valoare de 2 milioane de euro.Realizarea celor trei obiective face parte din cadrul contractului de asociere dintre Consiliul Local Oneşti şi C.J. privind planul de investiţii prioritare pentru conformarea la standardele europene. Valoarea acestuia se ridică la 15 milioane de euro, iar C.J. susţine 90% din costurile investiţiei. 

Răzvan Găină atrage atenţia că alte posibile fonduri dedicate Oneştiului nu se întrevăd pe termen scurt şi mediu. „Alte programe de investiţii pentru Oneşti nu sunt. POS 1 Mediu se încheie şi nici pe POS 2 Mediu nu poate accesa fonduri pentru apă şi canal, iar Primăria nu are bani să ţină sistemul în funcţiune.”

În 2015, Apă Canal vizează înlocuirea conductei de transport apă potabilă pe o lungime de 10 km, în diferite cartiere din municipiul Oneşti. Lucrările vor fi executate în regie proprie.

„Aş finaliza lucrarea începută în cartierul 6 Martie (satul Catolic), apoi vom continua cu zona Mal, străzile Saturn, Florilor, Caşinului, Teilor şi în zona TCR. Mergem pe DN de 60 – 80. Vrem să reluăm investiţiile în infrastructura de apă, dar cu condiţia ca Oneştiul să plătească preţul normal la apă şi nu după cum doresc unii. Altfel, nu putem acumula fondurile necesare în bugetul firmei pentru realizarea investiţiei. Noi nu am contractat credite de la bănci pentru a înlocui reţelele, pentru că inevitabil trebuia să includem în preţul apei şi un element aferent ratei lunare. Până acum am înlocuit conductele vechi din municipiu din fonduri proprii. Aşa am ajuns la o reducere semnificativă a pierderilor, la 50%,” – Corneliu Fântână, administrator unic Apă Canal.