Primarul comunei Sărata şi consilierul pe probleme de

fond funciar admit cu seninătate că au comis o eroare în cazul retrocedărilor ilegale din vecinătatea Aeroportului Bacău, dar de vină sunt alţii. Spre exemplu, judecătorul care a decis că doi reclamanţi moştenitori pot avea drept de proprietate asupra aceluiaşi teren. Irina Argatu ar fi fost ameninţată de unii beneficiari de sentinţe judecătoreşti care au cerut să-i pună în posesie, creându-se, astfel, suprapunerea din teren. Primăria Sărata a mers pe principiul „primul venit cu hotărâre judecătorească, primul servit”, chiar dacă unii aveau dreptul să fie puşi în posesie în acel punct sau nu. Asta a decis unilateral Comisia Locală de Fond Funciar Sărata. Mai grav e faptul că terenul pe care au fost împroprietăriţi veteranii de război încă nu a fost scos din domeniul public, dar au fost emise Titluri de proprietate şi Cărţi funciare.

După lungi tatonări, numeroase încercări de a contacta reprezentanţii Primăriei Sărata şi un interviu cu reporterul bacauinfo.ro, Irina Argatu, edilul comunei, şi Gabriel Cruceru, consilier pe fond funciar, şi-au recunoscut eroarea. Spun că greșelile de milioane de euro au apărut din cauza hotărârilor emise de instanţă, a faptului că până-n 2011 legislaţia în domeniu nu prevedea înregistrarea lucrărilor topo-cadastrale (raport de expertiză realizat la cererea judecătorului).

Reamintim că amplasamentele terenurilor unor veterani de război au fost date de Comisia Locală Sărata peste suprafeţele câştigate în instanţă de alţi doi proprietari în cazul retrocedărilor din apropierea pistei Aeroportului Bacău.

Deşi loturile erau grevate de sarcini, făceau obiectul unor procese pe rolul instanţelor de judecată, Irina Argatu, în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, a aprobat cedarea amplasamentului terenurilor în proprietatea veteranilor exact pe acele suprafeţe, creându-se suprapunerea în teren, totodată încălcându-se practica în domeniu, de a nu elibera / aproba documente pe terenuri grevate de sarcină.

După realizarea planurilor parcelare cerute de Primăria Sărata, Ovidiu Barbu, unul dintre cei care şi-au câştigat dreptul de proprietate în instanţă, a sărit din schemă. Iată explicaţia edilului comunei: „Pentru că nu avea hotărâre definitivă şi irevocabilă. Şi au venit ceilalţi, care au fost mai mulţi cu hotărâri şi am fost nevoită, pentru că făceau diferite sesizări şi ne ameninţau la şedinţele de Comisie Locală,” – Argatu.

Mai mult, conform declaraţiilor consilierului Cruceru, Primăria nu putea să păstreze suprafaţa respectivă atâta timp cât raportul expertizei pe acel teren nu era înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, deşi recunoaşte că acţiunile de revendicare au fost demarate încă din 2004. În accepţiunea Comisiei Locale Sărata, vinovată de situaţia creată este Judecătoria, care a constatat că mai mulţi reclamanţi au drept de proprietate asupra aceluiaşi lot de teren.

„Da. Ei au hotărât să se emită titlul de proprietate în tarlaua şi parcela respectivă. Tarlaua şi parcela respectivă are 31 de hectare. Da. Neavând o bază de date comună, Oficiul de Cadastru, probabil, când i se solicita adresă de la Judecătorie să arate dacă există sau nu Carte funciară, neexistând legea asta ca expertizele să fie înregistrate, s-a considerat că nu există (Carte funciară – n.r.). Obligativitatea a fost introdusă prin 2012 – 2013 (11 octombrie 2011 – n.r.). Unul din ei s-a judecat pentru terenul de sub aeroport foarte mult timp. În ultimă instanţă, şi-a făcut o expertiză acolo (Ovidiu Barbu – n.r.). Domnul Domnica,     într-adevăr, de când era Primăria comunei Nicolae Bălcescu, s-a dus la Comisia Judeţeană,” explică Cruceru.

Însă Barbu avea expertiza realizată din 2012, la care au participat reprezentanţii Comisiei Locale de Fond Funciar şi care au fost de acord că pe terenul respectiv nu există alte solicitări şi revendicări. Deodată, Argatu suferă de amnezie: „Chiar nu îmi mai aduc aminte exact.” În schimb, îşi aduce aminte de faptul că „atunci    ne-au venit 10 hotărâri judecătoreşti, a trebuit să le punem în posesie”. Pentru care angajaţii O.C.P.I. a lucrat şi duminica, eliberând acte pe bandă rulantă, la foc automat.

Iarăşi, judecătorii ar fi greşit atunci când au aplicat legea în cazul Lucian Domnica, iar consilierul Primăriei Sărata şi şeful OCPI, Ion Joiţa, au îndreptat cu de la sine putere decizia instanţei de judecată. „Cei de la Oficiul de Cadastru au considerat că sentinţa spune doar că-i modifică o vecinătate şi nu se modifică forma amplasamentului. Deci au interpretat-o într-o anumită formă. A obţinut acel dreptunghi pe o interpretare a legii, că modifică o parte din vecinătate. Vecinul în partea de est nu o să mai fie nu ştiu ce veteran de război, o să fie doar drumul. Sentinţa nu spunea că i se modifică şi forma amplasamentului.” Instanţa dispune modificarea Titlului de proprietate nr. 502.426/2009 emis pe numele defunctei Domnica Eugenia în sensul înscrierii în mod corect a vecinului de partea de Est – E 85 şi nu E 85 şi proprietate veterani de război – citat din sentinţa civilă.

„Instanţa nu trebuia să se pronunţe pe coordonate. Trebuia să spună doar dacă are dreptul acolo sau nu, să li se atribuie un teren acolo sau nu,” mai declară Gabriel Cruceru. Prin urmare, instanţele de judecată trebuie să emită decizii în funcţie de cât de bine sunt puse la punct sau nu arhivele Primăriei Sărata sau ale O.C.P.I., în funcţie de aranjamentele, de lotizarea, pe care Comisia Locală Sărata voia să o facă pe suprafaţa respectivă. Şi în funcţie de procurile şi antecontractele încheiate de angajaţii Primăriei Sărata cu proprietarii de terenuri.

În final, am aflat că titlurile de proprietate şi cărţile funciare, în cazul veteranilor de război, au fost eliberate pe un teren încă proprietate a statului. „Am înţeles că scoaterea din domeniul public e o procedură care se face ulterior. Comisia Județeană vă poate da această informaţie. Hotărârea de Guvern nu a fost emisă. Din ce am înţeles, era un proiect. Urma să se diminueze din domeniul public cu cei care sunt cu sentinţe şi cu titluri de proprietate. Comisia Judeţeană face demersuri către minister,” dezvăluie Gabriel Cruceru.