LOVITURĂ pentru SĂTENI. Rămâne cum s-a stabilit: Oneștiul cu agricultura, satele cu praful de pe tobă

Pierderi de sute, poate chiar milioane de euro vor înregistra comunele din judeţul Bacău în baza „noilor criterii stabilite cu Uniunea Europeană” (cum sună exprimarea oficială), criterii care scot 15 comune din categoria zonelor defavorizate, dar încadrează municipiul Oneşti. Pierderile sunt, deocamdată, greu de cuantificat cu exactitate, până când Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Bacău nu va răspunde solicitării noastre. Până atunci însă, primarii sunt şocaţi:

 „Doamnă, mi-aţi stricat ziua. (…) Cine a luat această măsură nu ştie unde se află comuna Coloneşti şi în ce condiţii se face agricultură aici” – a declarat primarul comunei Coloneşti, Valentin Mîrzac, care spune că de la el din comună se depun solicitări la APIA pentru „1200 – 1300 ha”. La suplimentul de 80 euro pentru zonele defavorizate, pentru comuna Coloneşti, scoaterea din această categorie înseamnă o pierdere de peste 100.000 euro.

Valentin Mîrzac, primarul comunei Coloneşti: „Noi facem agricultură aici la nivelul Primului Război Mondial”

Ion Stan, preşedintele Asociaţiei „Prod-Liv” Livezi: „Dacă n-ai cu ce să întreţii drumurile de pe păşuni, vacile intră în mocirlă până la uger”

Agricultura judeţului Bacău e vitregită de milioane de euro, bani europeni, după ce 15 comune din judeţ nu se mai regăsesc în categoria zonelor defavorizate.La nivelul judeţului Bacău, pentru perioada 2014 – 2020 rămân Agaş, Asău, Balcani, Berzunţi, Brusturoasa, Dofteana, Ghimeş Faget, Mănăstirea Caşin, Oituz, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic Moldova, Tg. Ocna, Palanca, Solonţ şi Zemeş în categoria zonelor montane defavorizate. Comunele Cleja, Coloneşti, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Gioseni, Glăvăneşti, Gura Văii, Helegiu, Livezi, Motoşeni, Orbeni, Plopana, Răchitoasa şi Stănişeşti ies din categoria în care au fost în perioada 2007 – 2013 – „zone defavorizate de condiţii naturale specifice”, fiind înlocuite de municipiul Oneşti, care intră în categoria „zone afectate de constrangeri naturale semnificative”.

Agricultorii din Coloneşti, comună aflată pe Valea Zeletinului, au depus în 2013 solicitări de plăţi pentru 1200 – 1300 ha, conform primarului Valentin Mîrzac. În condiţiile actuale, comuna riscă să piardă peste 100.000 euro numai în sectorul vegetal. Primarul a rămas consternat de vestea pe care i-am dat-o: „Vă pot spune că cel care a stabilit bănuiesc că nu ştie unde e comuna Coloneşti şi cum se face agricultură aici. Agricultura în comunele astea se baza pe subvenţiile astea suplimentare. Voi face demersuri pentru a mă lămuri eu măcar, să văd ce motivează o astfel de hotărâre. La noi încă se mai lucrează cu tehnica de acum 100 de ani. Mi-ati dat o veste proastă. Noi suntem aici undeva la nivelul Primului Război Mondial. De aici cred că vor fi devaforizate şi proiectele Primăriei” – a declarat Mîrzac.

În comunele Livezi şi Helegiu, pierderile cauzate de modificări s-ar ridica în total la peste 100.000 euro, având în vedere suprafeţele de 600 – 700 ha din fiecare comună pentru care se solicită plăţi.„M-am interesat să văd şi eu despre ce este vorba… e bine că le mai spuneţi autorităţilor despre ce este vorba. Am înţeles că au fost declaraţii ale domnului Cioloş (Dacian Cioloş, comisar pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene – n. red.), completate de Daniel Constantin (ministrul Agriculturii – n. red.), care anunţau că suprafaţa zonelor defavorizate va fi de 20%. E important însă cum ajungem la acest 20%. Eu nu ştiu cum s-a ajuns la aceşti 20%. Cum se încadrează terenul la Oneşti şi la mine, la Brătila, Helegiu – nu. E un trend că Uniunea Europeană să reducă aceste zone defavorizate, dar modul în care s-a făcut această reducere pe mine mă depăşeşte. Dacă se face aşa ceva, să se facă în condiţii obiective. Sunt convinsă că Uniunea Europeană nu spune că Oneştiul este zonă defavorizată şi Helegiu, nu. Am înţeles că nici nu există studii pedologice recente. Poate că la mine solul nu este cel mai degradat, sau poate că este, nu ştiu, trebuie să existe nişte studii obiective în acest sens” – a declarat primarul comunei Helegiu, Mihaela Bădic.

Ion Stan, preşedintele Asociaţiei Comunale a crescătorilor de animale, păsări şi a producătorilor agricoli „Prod-Liv” Livezi nu ştia nici el nimic. „Păi cum să nu ne afecteze? Când am depus acum solicitările, nouă nu ni s-a comunicat nimic. Am depus pentru 273 ha şi nu ne-a spus nimeni nimic. Păşunile, de exemplu, sunt ca la munte, e acelaşi climat. Noi am preluat anul trecut păşunile şi trebuie să le luăm de la zero, sunt drumuri de întreţinut, dacă n-ai grijă de ele vacile intră în mocirlă până la uger.”

Suspiciuni de matrapazlâcuri trezite de primarul comunei Motoşeni

Corneliu Ghelase Armencea, primarul comunei Motoşeni: „Acum nu vreau să spun că cineva a lucrat pentru municipiul Oneşti… dar … asta-i viaţa.”

Primarul comunei Motoşeni, Corneliu Ghelase Armencea aruncă „noile criterii stabilite de Uniunea Europeană” – invocate de parlamentarii de Bacău, după ce au solicitat lămuriri Ministerului Agriculturii cu privire la subiect – într-un nor de suspiciuni. „Da, ştiam. (…) Am aflat pe surse – cum spuneţi dumneavoastră, ziariştii”, fiind reticent în a menţiona cercul în care a aflat de modificări. „Mi se pare un lucru nefiresc să iasă Motoşeni şi să intre Oneşti. Oamenilor care au fost la APIA li s-a spus că nu se mai dau bani pe zone defavorizate, nu că a ieşit Motoşeni. Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război. Pierderea este mare pentru ambele sectoare: vegetal şi zootehnic. Dacă acum cinci ani se lucra undeva la 20 – 30% din potenţialul zonei, acum se lucrează 100%, dar fără subvenţii nu ştiu ce va fi. 80 euro, gândiţi-vă, înseamnă aratul. Nu ştiu cine a făcut aşa ceva, pe mine m-ar interesa şi cum s-a făcut modificarea. (…) Acum nu vreau să spun că cineva a lucrat pentru municipiul Oneşti… dar … asta-i viaţa.”

Senatorul de Bacău Dragoş Luchian, membru în Comisia pentru agricultură, vorbeşte însă de modificarea criteriilor: „Din câte am înţeles, din criteriile luate în calcul s-a eliminat gradul de sărăcie şi au rămas criteriile biofizice. Din ce am înţeles de la doamna Marcu (Viorica Marcu, deputat de Bacău – n. red.) nu s-au mai făcut astfel de studii din 2004 în judeţul Bacău, am vorbit şi cu domnul Burlui (directorul Direcţiei Agricole Bacău – n. red.) şi nici Direcţia nu a fost consultată. Ei (Ministerul Agriculturii – n. red.) spun că s-au luat probe din fiecare judeţ, dar o probă nu este relevantă pentru tot judeţul. Eu voi face o interpelare la Senat, doamna Marcu la Camera Deputaţilor, şi vom vedea exact despre ce este vorba şi dacă mai poate fi ceva modificat.”

Am cerut lămuriri Ministerului Agriculturii cu privire la modul în care s-au schimbat criteriile şi a solicitat APIA Bacău informaţii cu privire la sumele care vor ocoli zonele până mai ieri defavorizate ale judeţului Bacău. Primarul Oneştiului, Laurenţiu Neghină, nu a răspuns nici de această dată apelurilor, pentru un punct de vedere cu privire la subiect. Nu a mai răspuns nici colegul de partid, senatorul Marcel Bujor, care ceruse timp de documentare pentru un punct de vedere pertinent.  

Teodora Ciuraru