Primării din judeţul Bacău riscă să piardă aproximativ 2,3 milioane de lei, fonduri guvernamentale alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală pentru proiecte de infrastructură rutieră sau de apă şi canalizare. Vestea bună este că

la rectificarea iminentă alte primării pot beneficia de fondurile realocate. În acest moment, se ştie cu certitudine că Mănăstirea Caşin şi Dămieneşti nu au reuşit să consume 538.000 lei, mai mult de jumătate din sumele alocate. În risc de a pierde banii trimişi în judeţ de Guvern sunt comunele Corbasca, Hemeiuş, Târgu Trotuş, Orbeni, Pârjol. La polul opus, absorbţie de sută la sută se înregistreazăîn Gârleni, Tătărăşti, Zemeş.

Unele primării din mediul rural sunt defectuoase în ceea ce priveşte Absorbţia fondurilor guvernamentale pentru proiecte prin P.N.D.L., fostul P.N.D.I. al Elenei Udrea, astăzi gestionat de Liviu Dragnea, le-a pus probleme mari primăriilor din județ. Dacă unele dau vina pe avize, altele habar nu au de ce au ajuns să piardă banii. Mecanismul alcătuit din proiectant – constructor – beneficiar (Primărie) e, în destule situații, fracturat. În cadrul şedinţei de lucru de la Consiliul Judeţean, de luni, 1 septembrie, Dragoş Benea a atras atenţia primarilor cu privire la riscul pierderii finanţării proiectelor. Termenul limită este 15 septembrie, dar preşedintele a mai acordat dispense în funcţie de motivele invocate de edili.

„Transmiteţi situaţiile la Ministerul Dezvoltării, cei care le aveţi, pentru că pe mine mă ceartă acolo. Comunele Corbasca, Pârjol, Orbeni, Onceşti, Târgu Trotuş, săptămânal raportaţi la Consiliul Judeţean ce se întâmplă, pentru ca eu să am garanţia că până la 30 septembrie terminaţi. Excepţie este Târgu Trotuş, că stă după E.ON. Eu, la Ministerul Dezvoltării, îmi voi lua un soi de angajament că o scoatem la capăt, cu excepţia comunei Mănăstirea Caşin,” – Dragoş Benea.

Primăria Hemeiuş este obligată să cheltuie într-o lună ce nu a reuşit în opt, 550.000 lei într-un proiect de alimentare cu apă a comunei. Constantin Mihăilă s-a plâns de faptul că nu s-a putut lucra tot anul din cauza lipsei unui aviz de la Compania de Drumuri Naţionale. Mă deranjează faptul că în loc să fie mai maleabili cu unităţile administrativ teritoriale, cei de la Compania de Drumuri Naţionale ne mai pun încă o dată la plata taxei de 3.000 de euro. Ar trebui să fie mai indulgenţi cu noi. Noi am ieşit din aviz. Nu toate comunele au bani de atâtea avize. Dar noi am plătit. Constructorul poate confirma că de astăzi (n.r. 01 septembrie) s-au reluat lucrările.

„Din 900.000 lei aprobaţi la începutul anului, mai aveţi vreo 550.000 lei. Domnule primar, eu nu pot să conving Ministerul Dezvoltării că ce nu am absorbit în nouă luni pot să o fac în încă două luni de lucru. Nici pe mine nu puteţi să mă convingeţi,” a replicat Benea. Constructorul prezent a oferit garanţii că „se lucrează pe două fronturi. Iar într-o lună putem lucra de 550.000 lei.”

Cu un grad de 10% fonduri atrase, comuna Pârjol poate pierde 500.000 de lei pe un proiect de infrastructură rutieră. Nici reprezentantul Primăriei nu ştie ce s-a întâmplat: Ne-am mişcat cam greu în ultima perioadă. Nu ştiu de ce. Proiectantul trebuia să prezinte nişte detalii de execuţie. Abia acum am trimis factura de 54.000 lei, dar eu spun că maxim la 30 septembrie terminăm.”

La Orbeni, neînţelegerile asupra contractului dintre primarul Viorel Fantu şi constructor, Rom Gan, au dus la întârzierea lucrărilor şi la un grad de absorbţie de sub 50%. A fost o problemă cu actul adiţional. În contract era stipulat foarte clar faptul că trebuie să ne accepte şi actualizări. Nu poţi faci o lucrare cu costurile calculate la nivelul anului 2008. Abia săptămâna trecută s-a semnat actul adiţional. Am dat drumul şi la lucrări. Avem şi o situaţie de lucrări de 60.000 lei. Mai sunt 240 000 lei. Terminăm la sfârşitul lui septembrie,” asigură Laurenţiu Ganea, constructor şi consilier judeţean PDL.

Vasilică Ciobotaru, primarul din Corbasca, a introdus în toate satele comunei, mai puţin cătunul Pogleţ, sistemul de alimentare cu apă, proiect în valoare de 1,3 milioane lei. Tranşa rămasă, respectiv 286.000 lei, trebuie consumată până la 30 septembrie.

Vicepreşedintele CJ Ionel Floroiu: „Daţi-i tare acolo! Gironap cred că este conform graficului. Vă rog să mobilizaţi forţe importante la Corbasca pentru a termina în septembrie, pentru că după aceea suntem nevoiţi să rectificăm sumele şi să le dăm la alte UAT. Constructorul trebuie ţinut permanent sub presiune de către primar şi viceprimar.”

Şi Târgu Trotuş se află pe final, însă întârzie încheierea proiectului de 1,6 milioane lei din cauza E.ON. „Avem la noi factura confirmată de 711.000 lei şi ne mai rămâne o diferenţa de 177.000 lei, dar stăm după proiectul şi racordul E.ON. O să tragem şi ultima tranşă de bani până la sfârşitul lunii octombrie,” arată directoarea economică din Primărie.

La Berzunţi, Coţofăneşti, Solonţ, Onceşti, lucrările sunt într-un grad satisfăcător de avansat şi nu există pericolul pierderii finanţării. În schimb, comuna Mănăstirea Caşin a pierdut 400.000 de lei din valoarea totală a proiectului în valoare de 511.000 lei, din cauza problemelor legate de stabilirea sursei de alimentare cu apă.

„Renunţăm la bani, 400.000 lei. Proiectul a fost finalizat în prima parte, dar nu reuşim să atragem toată suma până la sfârşitul anului. Problema la noi a fost cu depistarea surselor de apă. Sursele găsite iniţial nu sunt suficiente pentru a asigura consumul necesar,” explică Gabriel Apreotesei, primarul din Mănăstirea Caşin.

Peste 65% din valoarea proiectului a pierdut deja comuna Dămieneşti, dintr-un total de 206.000 lei, bani alocaţi pentru construire poduri şi podeţe pe drumuri locale. „Au mai rămas 138.000 lei? De ce tot o lălăiţi? De ce nu terminaţi?” întreabă vicepreşedintele Floroiu. „Vă faceţi toate analizele şi înaintaţi o adresă către Consiliul Judeţean pentru renunţare.Ulterior, facem informare către Ministerul Dezvoltării Regionale şi încercăm ca această sumă neconsumată la Dămieneşti să o dăm altei UAT, care are lucrări în desfăşurare.”

Însă nimeni nu a solicitat şi nici nu s-au oferit explicaţii cu privire la situaţia din Dămieneşti. Unde a fost eroarea? Atunci când s-au calculat costurile lucrărilor, care în final au ajuns să fie cu mult mai mici? Sau Primăria a renunţat să mai execute din lucrările prinse în contractul semnat cu constructorul?