Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.

TAXA DE SALUBRITATE ROMPREST, greu de acoperit. Primăriile din județul Bacău sunt obligate să

strângă banii pentru serviciile de colectare şi transport ale Romprest. Pentru 2015, conform planului anual de evoluţie a taxelor şi tarifelor, tariful lunar ajunge la 8,86 lei (mediul urban), 3,46 lei (rural). „În 2011, am semnat şi am stabilit evoluţia de creştere a preţurilor. Am semnat şi poate că am semnat atunci cu ochii închişi, dar nu ştiu unde vom ajunge,” declara Constantin Spiridon, primarul oraşului Dărmăneşti, la momentul semnării contractului de salubritate între Romprest şi Consiliul Judeţean. Dragoş Benea, undă verde pentru SUBVENŢIE la gunoi: „Se poate interveni cu fonduri de la bugetul local, doar pentru anumite categorii.” Alternativa: insolvenţa primăriilor.   

Abia a fost semnat contractul de colectare şi transport deşeuri în 65 de localităţi din judeţul Bacău, că primarii trag semnale de alarmă cu privire la tarifele ridicate şi veniturile foarte mici ale locuitorilor.

Constantin Spiridon, primarul oraşului Dărmăneşti, subliniază diferenţa esenţială între nivelul de suportabilitate a populaţiei şi gradul de suportabilitate stabilit în accepţiunea Uniunii Europene. Mai mult, primăriile se pot trezi în insolvenţă.  

„În 2011, am semnat într-adevăr şi am stabilit evoluţia de creştere a preţurilor. Uniunea Europeană consideră că nu există nici un cetăţean din România care să nu aibă o sursă de venit. Sunt localităţi cu persoane care nu au la ora actuală niciun fel de venit, nici măcar acel ajutor social prevăzut la legea 416. O să ne împiedicăm la încasarea sumelor de la populaţie. Vor ajunge unităţi administrativ teritoriale în incapacitatea de a plăti către Romprest prestaţia pe care o vor face. În felul acesta, firma ne va putea solicita insolvenţa, pentru că nu o să avem de unde plăti facturile. În Dărmăneşti, cel puţin 4.500 locuitori sunt plecaţi în străinătate şi mai am o comunitate de 1.500 romi căldărari care nu o să plătească în veci, pentru că ei nu au niciun venit. Am semnat şi poate că am semnat atunci cu ochii închişi, dar nu ştiu unde vom ajunge.”

Reprezentantul firmei de consultanţă, Anca Tofan, îl linişteşte pe Spiridon, arătând că în aceeaşi situaţie nu se află doar Dărmăneştiul: „Sunt probleme peste tot. Nu e singura localitate din judeţ sau din ţară. Într-adevăr, la început va fi probabil un pic mai greu, pentru că nu există noţiunea de a se plăti o taxă de salubritate. Cum plăteşte metrul cub de apă, va trebui să se înveţe şi cu plata taxei de salubritate. ADIS va trimis o adresă prin care vi se solicită numărul de locuitori la momentul de faţă, nu după INS, nu după alte estimări, tocmai pentru a se face o situaţie cât mai corectă cu cine trebuie să plătească. Dumneavoastră aţi aprobat în 2011 un plan de evoluţie anuală a tarifelor, cu un prag de suportabilitate. Valorile contractelor şi, implicit, ale taxelor şi tarifelor au fost calculate astfel încât pragul de suportabilitate a cetăţeanului să nu fie depăşit.”

Pentru 2015, conform planului anual de evoluţie a taxelor şi tarifelor, 8,86 lei cu TVA în mediul urban şi 3,46 lei în rural reprezintă tariful lunar pentru serviciul complet de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor.

Din cuantumul taxei, 44% ar reveni serviciilor de operare, respectiv tratare deşeuri şi depozitare finală, iar 56% sunt alocaţi activităţii de colectare şi transport.

Nicolae Andruşca, primarul comunei Bogdăneşti, de teama arieratelor cu care s-ar putea încărca unitatea administrativ teritorială, propune acordarea unei subvenţii din bugetul local. „Mi-am făcut o simulare financiară şi, din resursele bugetare, pot subvenţiona persoanele defavorizate. Mai degrabă subvenţionez anumite persoane, decât să înregistrez Primăria cu arierate.”

Preşedintele Consiliului Judeţean confirmă că subvenţia reprezintă tema electorală pe care mizează PSD Bacău, după ce deputatul Cosmin Necula cerea Primăriei Bacău să subvenţioneze consumul de apă.

„Se poate interveni cu fonduri de la bugetul local, dar trebuie să fiţi foarte atenţi, doar pentru anumite categorii,” – Dragoş Benea.      

Pentru a scăpa de o sarcină în plus la nivelul administraţiei publice locale, colectarea tarifului pentru Romprest, primarul comunei Măgura vedea un contract încheiat între firma prestatoare de servicii şi beneficiarii direcţi. „În şedinţele anterioare, noi am stabilit ca firma care va presta serviciul de salubritate să încheie contracte directe cu beneficiarii, nicidecum cu Primăria. Primăria ar trebui să facă un serviciu pentru firma de salubritate, care nici nu este plătit,” invocă Constantin Trăistaru.

Replica ironică a preşedintelui Benea a trimis către Primăria Bacău: „Am notat asta. Când o să organizăm licitaţia pentru municipiul Bacău şi celelalte 22 de comune, o să vedem, poate reuşim să prindem propunerea dumneavoastră. Nu-i corect. Teoretic e corect. Vorbim dacă e eficient sau nu e eficient. Corecte sunt ambele variante. O să notăm asta pentru licitaţia pentru Bacău şi cele 22 de comune, să încheie firma contracte cu fiecare din miile de beneficiari. Interesantă propunerea dumneavoastră. Nu se mai regăseşte nicăieri în România.”

Eficient este doar pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Bacău şi Romprest, care nu-şi vor bate capul cu contracte individuale, iar pentru neîncasarea facturilor pentru serviciile prestate (în condiţiile unor venituri scăzute sau inexistente ale locuitorilor) vor cere socoteală primarilor. Primăriile sunt nevoite să colecteze taxa de salubritate de la locuitori, vor trimite suma către ADIS, iar asociaţia va vira banii în conturile Romprest.

Lupta Comăneştiului cu preşedintele CJ continuă

Orașul Comăneşti, lider de proiect PHARE pe colectare şi transport deşeuri, alături de Dărmăneşti şi comunele Agăş, Asău, Brusturoasa, Dofteana, Ghimeş Făget şi Palanca, a invocat riscurile la care este expus prin neîndeplinirea responsabilităţilor din proiect.

Viorel Miron, primarul oraşului Comăneşti: „După ce am înfiinţat Eco Valea Muntelui, pentru colectarea selectivă a deşeurilor, aţi luat celelalte localităţi cu care eram în asociere, le-aţi trecut în ADIS, iar Comăneştiul a rămas singur acum pe un proiect european. Noi trebuia să transportăm 22.000 t de gunoi anual, acum am rămas la 5.000 tone. În aceste condiţii nu mai putem vorbi de eficienţă, profitabilitate şi sustenabilitate în cadrul proiectului nostru finanţat prin PHARE. Proiectul nostru a fost demarat şi implementat înainte de proiectul CJ pe ADIS. Prin deschiderea proiectului dumneavoastră aţi închis proiectul nostru.”

Benea regretă şi acum faptul că nu a scos Comăneştiul din ADIS şi pe Miron din sala de şedinţe, după o lungă dispută din 2010. „Greşeala mea este că… ştiţi că a mai fost o şedinţă, unde toată sala mă ruga să rămână Comăneştiul în ADIS. Nu trebuia de la început să fiţi în ADIS. Nu trebuia să fiţi nici la şedinţă şi nu mai aveaţi nici o problemă. Vă rog să fiţi rezonabil. Sunteţi beneficiar de investiţii. Nu ştiu de ce aţi venit în ADIS de la început. Nu ştiu de ce aţi vrut să rămâneţi acum un an. Proiectul pe ADIS s-a deschis în 2008. Evident că PHARE care vine din 2004 e înaintea celui pe POS Mediu.”