Stiri si noutati din Jud. Bacau. Temele care conteaza. Mai mult decat informatie.
Taxe de cinci ori mai mari pentru pescuitul recreativ-sportiv și de până la patru ori mai mari pentru
pescuitul comercial. Majorarea taxelor este deocamdată la nivel de proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1016/2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. Și Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Bacău, și Centrul Regional de Ecologie (CRE) consideră că noile reguli sunt greu de înțeles, acceptat și asumat pentru pescari, în condițiile în care prezența în teren a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) este ca și inexistentă, și că acestea nu vor face altceva decât să încurajeze pescarii să treacă în ilegalitate. În ceea ce privește pescuitul comercial, președintele Asociației Europesca, Neculai Toma, declară că se lasă de pescuit în condițiile în care în Bacău apele nici nu mai au pește.
ANPA pregătește majorarea taxei aferente pescuitului recreativ sportiv de la 30 lei la 150 lei, de la 10 lei la 100 lei pentru studenți, și instituie o taxa de 100 lei pentru pensionari, taxă care acum nu există. În cazul pescuitului comercial, pentru până la 10 tone este propusă mărirea taxei de la 200 la 500 lei, pentru o cantitate între 10 și 50 tone taxa propusă este de 1000 lei, iar pentru peste 50 tone este propusă o creștere de la 500 la 200 lei.
Sursa: Proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1016/2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură.
Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.4. – (1) Cuantumul taxelor de autorizare este de: a) 500 lei pentru o cantitate de peşte de până la 10 tone, la emiterea autorizaţiei de pescuit comercial, cu caracter temporar; b) 1000 lei pentru o cantitate de peşte cuprinsă între 10 şi 50 tone, la emiterea autorizaţiei de pescuit comercial, cu caracter temporar; c) 2000 lei pentru o cantitate de peşte de peste 50 tone, la emiterea autorizaţiei de pescuit comercial, cu caracter temporar; d) 4 lei/kg cotă de calcan alocată, la emiterea autorizaţiei de pescuit calcan, cu caracter temporar; e) 500 lei pentru emiterea autorizaţiei de pescuit în scop ştiinţific; f) pentru emiterea autorizaţiei de pescuit a speciilor protejate — reproducători de sturioni (în funcţie de prevederile legislaţiei în vigoare): 1. 3.000 lei/exemplar – morun femelă; 2. 1.500 lei/exemplar – morun mascul; 3. 1.000 lei/exemplar – nisetru femelă; 4. 500 lei/exemplar – nisetru mascul; 5. 500 lei/exemplar – păstrugă femelă; 6. 250 lei/exemplar – păstrugă mascul; 7. 300 lei/exemplar – cegă femelă; 8. 150 lei/ exemplar – cegă mascul; g) 100 lei pentru eliberarea permisului de pescuit comercial; h) 150 lei pentru eliberarea anuală a permisului de pescuit recreativ/sportiv; i) 100 lei pentru eliberarea anuală a permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru elevi şi studenţi; j) 100 lei pentru eliberarea anuală a permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru pensionari;
Și AJVPS și CRE consideră că majorarea taxelor înseamnă în primul rând creșterea veniturilor la bugetul de stat.
„ANPA nu e o structură foarte activă în zona noastră și probabil urmăresc să-și asigure disponibilul bugetar pentru activitățile curente. Dacă e să faci un calcul, la nivelul județul Bacău sunt aproximativ 3000 pescari legitimați, din care 1000 sunt pensionari care nu plătesc niciun ban în momentul de față, iar restul plătesc 30 lei, deci veniturile ANPA se ridică la vreo 6.000 lei pe județul Bacău. Pe de o parte creșterea este dramatică, pescarii o percep ca fiind o creștere extrem de mare, nici activitatea ANPA poate nu îndreptățește. În momentul în care ai niște rezultate sau o prezență în teren e mai ușor de tolerat o creștere de genul ăsta. Pe de altă parte, mulți pescari plătesc și cotizații…. În condițiile în care ANPA nu este prezentă în teritoriu și pescarii nu-i văd la ochi, normal că majorarea tarifului poate părea nejustificată. Dacă analizăm comparativ cu tarifele care sunt în țările vecine… la noi e un sport de masă, pensionarii merg gratis, ceilalți cu 30 lei, în condițiile în care pe o baltă privată e 50 lei tariful și sunt o grmadă de oameni care merg, iar pentru apele publice nu sunt dispuși” – au transmis reprezentanții Centrului Regional de Ecologie la solicitarea bacauinfo.ro. Aceștia au mai adăugat că „e un cerc vicios: dacă nu sunt alocări bugetare, nu se desfășoară activități; dacă nu se desfășoară activități, nu sunt servicii publice de calitate; dacă nu sunt servicii publice de calitate, omul nu-i încurajat să plătească taxele respective; nu le plătește, nu e buget. Dacă sunt plătite, unii au rezerve cu privire la modul în care se cheltuie… ar fi bine să fie și ceva prezență în teren, ca în momentul în care crești un tarif de cinci ori… În mod sigur vor fi mulți care nu vor plăti, pentru că la taxa ANPA se adaugă și cotizația la o asociație de pescuit”.
În 2011, când s-au împărțit apele, „au primit” autorizații de pescuit AJVPS și CRE. AJVPS pentru zonele Siret, Bistrița, Tazlău, Trotul, râul Oituz Moldovenesc și lacurile de acumulare Gârleni, Lilieci, Agrement, iar CRE pentru Lacul de acumulare Bacău II.
În prezent, permisele anuale de pescuit eliberate de CRE costă 60 lei – „permisul întreg”, 40 lei – pentru studenți și 30 lei pentru pensionari. Prețul permisului întreg este alcătuit din taxa ANPA, 2 lei – taxe de timbru și 28 lei – „cotizația de membru”, din care se asigură îngrijirea zonei respective prin curățenie și populare.
În 2015, CRE a eliberat în jur de 950 permise, iar AJVPS – 2250.
„Taxele de autorizare, cum le numesc ei, de 150 lei, 100 lei mi se par aberante.(…) În loc să-i stimulăm să practice în mod legal pescuitul recreativ, să iasă în natură, le punem asemenea taxe care îi vor descuraja: fie mulți vor abandona această pasiune, fie vor fi împinși să se ducă să o practice în mod ilegal. Un pescar care ar plăti taxa de 150 lei pentru ANPA și dorește să practice pescuitul în toate cele 8 zone deținute de AJVPS, ar mai plăti încă 400 lei. Acum, membri AJVPS plătesc 90 lei, în care intră 30 lei pentru permisul eliberat de ANPA, rezolvarea tuturor activităților: mersul la ANPA, taxa de timbru etc, toate astea le facem noi, iar în cadrul acestei sume au acces pe toate cele 8 zone. Pe procedura nouă ar însemna 550 lei. AJVPS are autorizație la ora actuală pentru 8 zone de pescuit, pentru care tariful de acces anual este de 50 lei pe fiecare din ele. Mă aștept să se înjumătățească numărul permiselor nu numai la AJVPS, ci și la cei de la ANPA și la CRE, cel puțin jumătate vor abandona sau nu vor mai procura permisele și vor practica ilegal. (…) Nu are nicio justificare, din moment ce ANPA are un inspector piscicol pe județ care să rezolve toate problemele, inclusiv controlul pescuitului comercial și punerea lui în legalitate, inclusiv controlul tuturor pescarilor, controlul braconajului. Cum își achită ANPA toate aceste obligații legale, după ce a refuzat în toți acești ani să împuternicească asociațiile care au primit autorizații pentru organizarea pescuitutlui recreativ-sportiv pe anumite zone să aibă competență măcar pe control? Noi, care deținem autorizațiile, suntem legați de mâini și de picioare. Putem doar să facem pază, dar nu putem constata sau sancționa. Asta înseamnă doar colectarea unor sume pentru bugetul de stat, fără să aibă nicio justificare în ceea ce s-ar acoperi ca activitate pe linie piscicolă.” – a declarat pentru bacauinfo.ro directorul AJVPS Bacău, Gheorghe Vrînceanu.
Nu e nicio bucurie nici în zona pescuitului comercial. La nivel județean, CRE avizează două asociații, Eurosas și Europesca, pentru a-și desfășura activitatea pe lacurile Răcăciuni și Berești, întrucât obiectivele fac parte din situl NATURA 2000.
„Înainte de a discuta asemenea situații, Guvernul României ar trebui să facă studii, să vadă cât pește mai este. Din 2006, de când am eu autorizație, nu s-a alocat niciun ban pentru astfel de studii. Pește acum nu mai e în țara românească, cum nu mai e nici în Deltă, ca să mai pescuiești comercial. În afară de faptul că se braconează cu monofilament și se mai ia ce o mai rămas, adică pește care nu-i comercial, pe care nu-l mănâncă lumea: roșioară, scobar. Până acum noi plăteam 200 lei taxa de autorizare, cu 500 lei eu mă las de pescuit, dacă mie nu-mi garantrează nimeni că există pește acolo, că acel pește este al statului român, iar statul român plătește niște polițiști. În zona unde pescuiesc eu nu am primit niciodată ajutor din partea Poliției. Dacă Poliția îl găsește cu 100 kg de pește, face un proces verbal de confiscare a mărfii, dacă nu-l pune în mașină, și-l apostrofează. În cazul în care pe ici pe colo s-a mai făcut un dosar penal pentru aparatele de curent aduse de prin Italia și Anglia, acesta a ajuns la procuror și după 3-4 ani s-a dat neînceperea urmăririi penale (NUP), o amendă administrativă de 600 lei și i-a dat și aparatul înapoi. Știu cazuri concrete în care omul s-a dus direct de la Parchet pe apă, să-și scoată banii pentru amendă” – și-a spus oful președintele Asociației Europesca, Neculai Toma.
„Eu în primii ani am avut câte 20 tone repartizate, dar nu am prins niciodată cantitatea asta. În 2007 am făcut o solicitare pentru a se înnoi studiul. Au venit, dar randament n-a fost. Când au venit oamenii pentru studiu, nu am prins niciun pește. De ani buni, la două persoane se alocă 700 kg pește avat, șalău, scobar, plătică și somn. În majoritatea lacurilor e abundență de plătică, dar nu la 2-3 kg, a rămas asta de 1 kg, pentru că nimeni nu a avut grijă de acest fond piscicol. Am făcut foarte multe demersuri să ne înlesnească legal să păzim. Sunt și acum pescării care se aprovizionează numai de la braconier, se știe lucrul ăsta” – a mai adăugat Toma.
