Primarul comunei Letea Veche e acuzat că încearcă

ştergerea datoriilor unei societăţi comerciale în valoare de 391.000 lei. Debitul S.A. Speranţa reprezintă valoarea neachitată a impozitului pe clădiri şi auto, pentru care a fost instituit sechestru asiguratoriu. În schimbul radierii titlului executoriu, Petru Dochiei ar urma să beneficieze de clădirea fostului sediu C.A.P. Letea Veche. Primul pas a fost făcut. Primarul a admis în instanţă faptul că spaţiul pentru care Speranţa a acumulat debitul înscris în titlul executoriu ar fi al societăţii comerciale, dar administraţia locală s-ar fi folosit abuziv de spaţiul respectiv, prin urmare firmei nu i se poate imputa plata impozitului.

Pe rolul instanţelor de judecată se află două procese între societatea comercială agricolă Speranţa şi unitatea administrativ teritorială Letea Veche. Într-unul dintre acestea, Speranţa solicită anularea titlului executoriu instituit pentru neplata impozitului pe clădiri şi auto, în valoare de peste 391.000 lei, cu tot cu penalităţi. În cel de-al doilea proces, Speranţa acuză Primăria Letea Veche că, prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 9/1999, a inclus în patrimoniul public al comunei clădirea fostului sediu C.A.P., care ar fi fost preluată pe bază de protocol de la Comisia de lichidare, în 1992.

Prin tertipuri juridice, neprezentarea documentelor esenţiale la dosar şi nereprezentarea corectă a intereselor comunei în faţa judecătorului, Petru Dochiei, împreună cu S.A. Speranţa, ar încerca crearea unui fals istoric al clădirii, în care acum funcţionează şi dispensarul medical uman. Înţelegerea dintre cele două părţi ar viza scoaterea spaţiului respectiv din patrimoniul public al comunei Letea Veche, trecerea în proprietatea privată a firmei agricole, pentru ca, ulterior, Petru Dochiei să dispună de imobilul respectiv.

În schimbul colaborării, societății Speranţa i s-ar fi şters deja debitul de 391.000 lei.

În dialog cu bacauinfo.ro, primarul Dochiei neagă anularea titlului executoriu şi radierea debitului societăţii Speranţa. „Suntem într-un proces cu societatea comercială Speranţa în vederea recuperării unei creanţe. Este vorba de taxe şi impozite neplătite, cu penalităţi. Noi, ca instituţie, trebuie să recuperăm prejudiciul. Că luăm o clădire, un teren, ceva trebuie să facem pentru a recupera debitul respectiv. Pentru o comună, 3 miliarde (mai precis 391.000 lei – n.r.) este enorm. Nu a fost vorba de nici o anulare de titlu executoriu. Nu există aşa ceva.”

În schimb, în cuprinsul întâmpinării şi cererii de chemare în garanţie a fostului primar al comunei şi a fostului secretar, primarul Petru Dochiei, reprezentantul U.A.T. Letea Veche, susţine în faţa judecătorului faptul că „în urma petiţiilor depuse la autoritatea locală de către dl. Rusu Constantin, în numele S.A. Speranţa, am identificat faptul că imobilul în cauză era cuprins şi în domeniul public al comunei, conform H.C.L. nr. 9/1999, cât şi în patrimoniul S.A. Speranţa. Acesta a fost motivul pentru care autoritatea locală a anulat titlul executoriu din care a fost radiată creanţa reprezentând impozit datorat pentru imobilul respectiv.”

Din 1992 şi până-n prezent societatea agricolă nu şi-a plătit niciodată impozitele locale, motiv pentru care Primăria Letea Veche a declanşat procedura de executare silită, dar numai după ce Curtea de Conturi a constatat debitul în raportul de audit financiar efectuat în 2012.

Din perspectiva înţelegerii dintre Petru Dochiei şi Speranţa, ştergerea datoriei este strâns legată de istoricul clădirii fostului sediu C.A.P..

„Pentru a induce în eroare instanţa de judecată, Primăria şi Speranţa susţin că impozitul datorat este aferent spaţiului în care se află acum Cabinetul Medical Individual,” arată Lucian Domnica, fostul secretar al comunei Letea Veche.

S.A. Speranţa susţine faptul că a preluat construcţia respectivă de la fostul C.A.P. Letea Veche în baza Protocolului încheiat cu Comisia de lichidare a patrimoniului C.A.P., iar Consiliul Local a inclus imobilul în lista bunurilor din domeniul public, prin H.C.L. 9/1999. Astfel, Primăria Letea Veche ar fi utilizat abuziv spaţiul şi ar fi împiedicat societatea agricolă să-şi exercite dreptul de proprietate. Aceasta e şi justificarea pe care primarul Dochiei a folosit-o când a radiat datoria firmei.

„Clădirea era deja în proprietatea Primăriei, în baza Legii 69/1991. În 1999 spaţiul respectiv avea destinaţia de dispensar medical uman. Spaţiul a trecut din patrimoniul privat al Consiliului Local în patrimoniul public al comunei Letea Veche. Hotărârea invocată nu stabilea decât forma de proprietate, nu proprietatea în sine,” explică Domnica.

În fapt, în 1992, sediul C.A.P., în curs de lichidare, a fost împărţit între două societăţi comerciale agricole, Agrolet şi Speranţa. Conform schiţei elaborate în 1995, Speranţa deţinea 5 camere, în partea sudică a imobilului, iar Agrolet 4 camere, în partea nordică, precum şi alte bunuri materiale.

Comisia de lichidare a încheiat un protocol de predare – primire cu cele două societăţi, care aveau ca obligaţie despăgubirea membrilor fostei cooperative.

În urma controlului din 1995, atât Speranţa, cât şi Agrolet Letea Veche au fost evidenţiate cu neîndeplinirea obligaţiilor financiare. Dintr-un total de 11,826 milioane lei, creanţe către foşti membri C.A.P., Speranţa achitase doar 8,436 lei. În cazul în care nu s-ar fi achitat obligaţia, o parte din bunurile preluate de S.A. Speranţa urmau să fie predate Consiliului Local Letea Veche, conform art. 28, al. 7, Legea 18/1991.

Acest lucru s-a întâmplat cu Agrolet, care, în 1995, a cedat 3 din cele 4 camere pe care le preluase în 1992, conform Anexei la Protocolul de cedare din patrimoniul C.A.P. Letea Veche către Agrolet V. Acelaşi lucru reiese şi din anexa nr. 1 la Protocolul de cedare a bunurilor Agrolet şi predate în proprietatea privată a Consiliului Local Letea Veche. Anexa nr. 2 stabileşte bunurile rămase în patrimoniul Agrolet, respectiv o cameră şi alte bunuri mobile.

Prin urmare, în anul 1995 fostul sediu C.A.P. era împărţit astfel: 5 camere Speranţa, 3 camere Consiliul Local şi o cameră Agrolet.

Din anul 1999, în spaţiul trecut prin HCL 9/1999 în patrimoniul public al comunei, Primăria a permis funcţionarea unui dispensar medical uman. Astfel, s-a încheiat un contract de concesiune între dr. Rodica Oasenegre şi Primăria Letea Veche.

În acest moment, primarul Dochiei şi Speranţa încearcă să creeze în instanţă impresia că spaţiul iniţial preluat de Speranţa, în 1992, constă în cele 3 camere ale Primăriei, în care se află Cabinetul Medical Individual. Prin urmare, mergând pe logica aceasta, partea sudică a clădirii, respectiv cele 5 camere preluate într-adevăr de Speranţa în 1992, nu ar exista. Şi că, de fapt, impozitul datorat la bugetul local este aferent celor trei camere, dar care au fost preluate abuziv, în 1999, de comună, cu concursul fostului primar şi al fostului secretar.

Această interpretare a oferit primarului posibilitatea să justifice radierea crenţelor S.A. Speranţa, în valoare de 391.000 lei, pentru că nu societatea s-a folosit de spaţiu, ci Primăria.

„Dacă primarul ar recunoaşte faptul că spaţiul este al Speranţa, dar l-a utilizat abuziv, aşa cum a şi susţinut, de altfel, în instanţă, atunci instanţa nu ar avea de constatat decât faptul că spaţiul aparţine societăţii Speranţa şi ar radia dreptul de proprietate al Primăriei asupra spaţiului. Astfel, devine un bun privat, pentru a avea orice destinaţie,” reclamă Lucian Domnica, fostul secretar al Primăriei Letea Veche.

Pentru a-şi apăra corect patrimoniul, Primăria Letea Veche trebuia să prezinte în instanţă Protocolul de cedare a celor trei camere din proprietatea Agrolet către Consiliul Local Letea Veche, în 1995, dar și Protocolul de preluare a celor 5 camere de către Speranţa, în urma lichidării C.A.P. Letea Veche, precum şi schiţa imobilului.

De cealaltă parte, pentru a conferi veridicitate revendicării sale, Speranţa nu a livrat instanţei de judecată vreun document din care să reiasă faptul că spaţiul în care se află acum C.M.I. Rodica Oasenegre îi aparţine. Nici U.A.T. Letea Veche nu a solicitat lucrul acesta, ba mai mult, doar pe baza unor declaraţii, fără susţinere juridică, a şters datoriile Speranţa.

De altfel, nici primarul Dochiei nu a făcut dovada existenţei unui document care evidenţiază suprapunerea amplasamentelor celor două proprietăţi.

„Speranţa spune că nu au actele necesare, că li s-a luat fără drept o parte din clădire şi terenuri şi au fost date altei societăţi,” declară Dochiei, în timp ce actualul secretar, Carmen Băbuţă, afirmă că „terenul l-a reconstituit la Legea 18, clădirile le-a luat Speranţa. Era proprietar pe tot C.A.P.,” dar nu înainte de a cere socoteală reporterului bacauinfo.ro pentru interesul manifestat faţă de procesele Primăriei.

„Cine sunteţi dumneavoastră? Şi de ce solicitaţi aceste informaţii? Păi dacă sunt informaţii publice, le găsiţi şi pe portalul instanţei.” Revenind la sentimente mai paşnice, Băbuţă a declarat: „Am anulat titlul executoriu pentru că nu era în termen şi s-a emis alt titlu pentru aceeaşi sumă. Nu mai puteam folosi acel titlu pentru că era expirat. S-a recalculat, pentru că nu erau toate actele la dosar. Preşedintele Rusu a adus reevaluările şi s-a emis alt titlu exact pe ce trebuia să plătească.”

Domnica contrazice, susţinând că un astfel de act administrativ nu poate fi anulat sau suspendat decât de prefect. „Titlul executoriu este act administrativ şi se aplică, nu se suspend sau anulează. Numai prefectul poate suspenda un act administrativ. Titlul a fost făcut şi dat societăţii Speranţa. Trebuia să-l execute. După Codul de Procedură Civilă, un titlu executoriu se prescrie după 5 ani de la data la care a fost constituit. Aşadar, cel mai devreme în 2017 titlul instituit de Primărie se putea prescrie, dar, în acest timp, titularul dreptului de creanţă trebuie să facă dovada că a încercat prin toate mijloacele legale să recupereze debitul înscris în titlul executoriu.”

Petru Dochiei: „Pentru că suntem în instanţă, eu nu am cum să aplic titlul executoriu. Trebuie să se pronunţe instanţa. Speranţa a fost cu un pas înainte şi a dat în judecată Primăria, iar până la definitivarea procesului nu putem pune în aplicare titlul executoriu.”

Tentativa primarului de a elibera spaţiul în care se află acum dispensarul medical ar fi început în momentul în care a trecut prin Consiliul Local un proiect de hotărâre prin care medicilor cu cabinet individual în spaţiul fostului sediu C.A.P. li se aplică retroactiv o redevenţă majorată de 24 de ori, de la 1 euro/mp/an la 24 euro/mp/an. Doctorii vizaţi au câştigat în instanţă anularea aplicării retroactive a taxei impuse de Consiliul Local.

„Am avut un control de la Curtea de Conturi şi ne-au trasat sarcina de a impune anumite taxe pe unităţile medicale. Taxa anuală e de 24 euro/mp. Am adus şi un evaluator. Am mers pe o taxă minimă. Nu vor să plătească redevenţa care li s-a impus prin Hotărârea de Consiliu Local de 2 euro/mp/lună. Ne judecăm în continuare,” – Petru Dochiei.

„Aproape 1.000 euro pe an trebuia să plătesc pe ultimii 4 – 5 ani. Ceilalţi colegi plătesc, în continuare, un euro pe mp. Poţi să ceri mai mult, dacă faci ceva îmbunătăţiri. Mi s-a părut foarte mult. De la 1 euro/mp/an la 24 euro/mp/an. Am câştigat acel proces, pentru că nu se poate aplica retroactiv nicio taxă. Acum, reclamăm în instanţă redevenţa stabilită de Primărie. Acoperişul cade. Primăria nu a făcut nimic. Au spus că n-au făcut reparaţii pentru că nu-i al lor spaţiul. Dacă spaţiul nu este al Primăriei Letea Veche, atunci de ce solicită redevenţă pe un spaţiu care nu-i al lor? Ei vor să mă dea afară, dar nu o s-o facă decât cu executorul judecătoresc. Ei spun că nu-i clădirea lor, dar eu sunt acolo din 1999. Dacă nu era spaţiul Primăriei, nu ar fi putut să-mi facă contract,” declară pentru bacauinfo.ro dr. Oasenegre.  

Actele care ar trebui să stea la baza apărării patrimoniului public al comunei Letea Veche au fost găsite în vara anului 2014 aruncate pe câmp, susţine Domnica. Documentele au fost aruncate pe câmp, în spatele canalului. Se jucau copiii cu ele. Alte documente aveau pe ele nişte pietre. Le-am recuperat în vara anului 2014.”

„ Nu. Aceste documente sunt publice şi în momentul în care au fost chemaţi în garanţie au luat actele de la dosar. Noi trebuia să depunem o serie de acte, când i-am chemat în garanţie şi ei au studiat dosarul. Nu se aruncă acte. Chiar dacă nu am găsit o parte din acte, am reuşit să punem la punct o arhivă,“ răspunde Petru Dochiei, primarul comunei Letea Veche.