Tomatele, pe gusturile tuturor!

Tomatele sau rosiile sunt adorate de catre toata lumea, iar mediteraneenii au un adevarat cult petru aceste legume. Trebuie sa existe mii de feluri de mancare in care rosia este principalul sau un ingredient cheie. Datorita culorii, gustului si versatilitatii sale, rosia a parcurs un drum lung de la vechile civilizatii aztece pana la a fi omniprezenta in bucatariile de astazi.

Multe dintre cele mai comune si delicioase mancaruri de astazi pot fi urmarite din cele mai vechi timpuri si pana la schimbul de plante alimentare intre Lumea Veche si Lumea Noua. Rosia este originara din Anzii inferiori, cultivata de azteci in Mexic. Cuvantul aztec „tomatl” insemna pur si simplu „fructul plinut”, iar cuceritorii spanioli l-au numit „rosie”. Rosia, impreuna cu porumbul, cartofi, ardei iute si cartofi dulci au fost introduse in Spania la inceputul secolului al XVI-lea odata cu calatoriile lui Columb.

Rosia a ajuns probabil prima data la Sevilla, un centru major al comertului international, in special cu Italia. In 1544, botanistul italian Mattioli s-a referit la fructele galbene ale plantei de tomate drept „mala aurea”, marul de aur, iar mai tarziu, in 1554, a mentionat un soi rosu. Dodoens, un botanist olandez, a oferit o descriere detaliata in 1554, iar fructul si-a castigat reputatia de afrodisiac. Astfel se explica nume precum „pomme d’amour” in franceza, „pomodoro” in italiana si „love apple” in engleza.

Transformarea dintr-un ingredient pe baza de plante intr-un ingredient culinar comun a inceput incet in anii 1700. Cea mai veche reteta napolitana publicata, pentru „sos de rosii, in stil spaniol”, dateaza din 1692.

Desi rosia este perceputa ca o leguma datorita principalelor utilizari culinare, este de fapt un fruct apartinand familiei Solanacee. Este o ruda apropiata a cartofului, ardeiului ardei si vinetelor. Rosia este unul dintre cele mai populare alimente/ingrediente din Europa, partial datorita versatilitatii si capacitatii sale de a se amesteca bine cu branza, oua, carne si o gama larga de ierburi.

Rosiile sunt hranitoare. Contin cantitati semnificative de vitamina C si acid folic. Rosiile sunt, de asemenea, cea mai importanta sursa din dieta unui pigment rosu numit licopen, care are proprietati antioxidante si poate fi anticancerigen. Nivelurile mai ridicate ale licopenului plasmatic sunt asociate cu o incidenta redusa a unor tipuri de cancer, in special a cancerului de prostata. Absorbtia in organism depinde de tipul de produs consumat. Absorbtia licopenului in plasma sanguina este semnificativ mai mare atunci cand este derivat din produse din tomate prelucrate termic decat atunci cand se consuma aceeasi cantitate ca si rosiile proaspete. De asemenea, biodisponibilitatea licopenului din sucul de rosii procesat termic este mai mare decat din sucul de rosii crud.

Ghidurile alimentare nationale si internationale recomanda un consum crescut de fructe si legume, astfel incat sa mancam cel putin cinci portii pe zi. Rosiile sunt fructe fabuloase pentru o gustare rapida, sanatoasa, hranitoare sau ca parte a unei retete creative.

Este destul de usor si ieftin sa cultivati multe soiuri de rosii din seminte, asa ca experimentati cu tipurile care va plac cel mai mult. Iata cativa factori de luat in considerare:

Cautati seminte ecologice certificate daca preferati produse ecologice. Gama de seminte de tomate de la esenzi.ro este o alegere excelenta! Daca stiti ca zona este predispusa la anumite boli ale plantelor, alegeti un soi de rosii rezistente. Daca doriti ca rosiile voastre sa se prinda de prima  data, uitati-va la soiuri determinate. Tipurile nedeterminate se coc pe o perioada mai lunga, unele mai tarziu decat altele.

Observati dimensiunea matura a plantei. In general, plantele determinate tind sa fie mai mici decat cele nedeterminate.

Este adesea mai eficient sa umeziti amestecul de ghiveci inainte de a-l pune in recipiente. Adaugati putina apa si treceti-o prin sol. Continuati sa adaugati apa pana cand amestecul ramane comprimat in mana, dar nu se uda. Ar trebui sa se rupa atunci cand il intepati cu degetul.

Apoi, umpleti recipientele cu pamant de ghiveci. Intariti usor solul, astfel incat sa fie la aproximativ un centimetru de varf. Faceti o brazda de 1/4 inch in amestecul de ghiveci. Apoi, presarati doua-trei seminte in brazda si acoperiti-le cu o stropire de amestec pentru ghivece. Atingeti usor amestecul, astfel incat semintele sa aiba un contact bun cu solul. Puteti pulveriza suprafata cu apa daca nu se simte umeda.

In acest moment, asezati recipientele intr-un loc cald. Verificati-le zilnic pentru a va asigura ca solul este umed – dar nu inundat – si urmariti germinarea. Germinarea semintelor de tomate are loc de obicei in aproximativ 5 pana la 10 zile. Pastrati rasaduri de rosii calde si umede si oferiti-le lumina – de preferinta lumini de crestere. Rotiti plantele daca par sa se incline intr-o directie. Odata ce rasadurile  de rosii au frunze adevarate, este timpul sa incepeti sa le hraniti. Orice ingrasamant lichid bun poate fi folosit o data pe saptamana, dar diluati-l la jumatate din doza recomandata pe eticheta.

Tulpinile de rosii devin mai rezistente daca sunt aruncate de vant. Puteti simula acest lucru in interior punand un evantai pe plante timp de o ora pe zi sau trecand usor mana prin ele de fiecare data cand treceti. Cand sunteti in sfarsit gata sa plantati rosiile in gradina, alegeti o zi racoroasa sau acoperita cu nori. Inca o data, plantati-le mai adanc decat erau in ghivece, astfel incat se vor forma noi radacini de-a lungul tulpinii ingropate.

Le puteti planta pana la cele doua seturi de frunze de sus. Acest lucru este ideal mai ales daca plantele au ajuns prea inalte in interior si vreti sa devina mai indesate si mai puternice. Daca nu puteti sapa suficient de adanc, le puteti planta oricand lateral intr-o brazda. Varful plantei va gasi soarele si va creste in pozitie verticala in cateva zile. Astfel veti avea culturi de rosii optime.